Emisiunea „Vorbește Moldova”: 3 trei motive pentru care ar trebui privită cu precauție

0

„Ce circ!, nu am mai văzut niciodată așa ceva!”, afirmația aparține unei femei invitate în studioul emisiunii Vorbește Moldova de la Prime TV, ea fiind una dintre protagoniste. Femeia a tras această concluzie după ce un băiat de 16 ani, cu care are o relație amoroasă, a fost pus în situația de a afirma/recunoaște mai multe lucruri jenante în studioul celui mai urmărit post de televiziune din Republica Moldova.

Invitata a rezumat ceea ce se întâmplă, de fapt, de cele mai multe ori în cadrul emisiunii difuzată de luni până vineri în prime time, emisiune care anunță că abordează subiecte despre care vorbește toată țara. Nu este clar dacă „țara vorbește” înainte sau după ce „poveștile” sunt prezentate detaliat în cadrul emisiunii cu titlu generalizator și pretențios în care este inclusă, volens-nolens, întreaga republică. Dar cert este că la televizor oamenii sunt convinși, seară de seară, de faptul că Moldova ar vorbi, spre exemplu, despre: dragoste cu de-a sila dintre un bărbat de 26 de ani și o minoră de 15 ani (1 octombrie 2018), un tânăr care se autoincendiază (2 octombrie 2018), un tată care face pușcărie pentru că a fost acuzat pe nedrept de viol de fiica sa minoră (4 octombrie 2018), un bărbat care și-a dat foc propriei case (10 septembrie 2018), relația dintre un minor și o femeie cu 11 ani mai mare (4 septembrie 2018), etc.

Subiectele sunt developate conform unor scenarii similare – câțiva invitați-protagoniști își povestesc istoriile în fața unui public (de fiecare dată același, cu mici excepții) și a unor experți din diferite domenii, prezenți în platou pentru a pune întrebări, a clarifica anumite inexactități, a judeca și/sau a ajuta protagoniștii. Prin detaliile istoriilor prezentate, în emisiune:

 

  1. se perpetuează stereotipuri, discriminarea și violența, în special pe criteriul de gen: e o fată proastă, fără minte (1 octombrie); i-am dat (pumni) cu socoteală, ca să se învețe minte (1 octombrie); am venit acasă și era un teanc de rufe nespălate, nu am mai putut răbda (10 septembrie); mie să-mi spună așa ceva femeia, divorțul e garantat (10 septembrie); ne-am împăcat foarte bine, pe unde sfadă, pe unde astaia, dar totul era normal (10 septembrie); l-au lovit cu pumnul în burtă, în spate (2 octombrie); l-a pus să facă flotări (2 octombrie); după ce mă bătea, îmi cerea scuze și îl iertam (10 septembrie), Cum înveți? – Normal, pe 6-7. Pe 6-7, mai este până la normal, dar cel puțin ai trecut clasa (4 septembrie), ș.a;
  2. se utilizează expresii, cuvinte și descrieri care pot afecta atât psihicul minorilor, cât și pe cel al adulților: i-a dat un picior în burtă și în cap; unde o s-o întâlnească, acolo o s-o ucidă (1 octombrie); îmi venea în minte să-mi pun capăt zilelor (1 octombrie); medicul ginecolog mi-a dat două pastile, le-am luat la școală, am avortat la el acasă (1 octombrie); mi-am dat mâna cu benzină și pe urmă i-am dat foc (2 octombrie); m-am dat la o parte și băteam din palme văzând cum arde casa (10 septembrie); a bătut-o până a leșinat, a stropit-o cu apă, și iar a început a o bate (10 septembrie);
  3. se repetă, uneori în câteva rânduri, fraze șocante și/sau jenante: unde o să te întâlnesc, o să te omor (1 octombrie); i-ai dat un singur picior, un singur picior? (1 octombrie); a zis că nu vrei să te culci cu el (10 septembrie), De menționat că anume astfel de momente sunt scoase în evidență la începutul, după care se repetă pe parcursul emisiunii, precum și după pauza publicitară, când se rezumă subiectul.

De asemenea, protagoniștii cel mai des se ceartă în platou, se acuză reciproc, folosesc un limbaj defectuos, iar uneori și injurios. Cuvinte și expresii ca „era servit/ă”, „era beat/beată”, „consumă alcool”, și derivatele acestora, cum ar fi „cinstește, ca tot omul”, „nu pot să neg că consuma alcool, dar de fiecare dată când mergeam la ea, rufele erau înșirate pe sârmă”, „mai servește ea, dar și muncește” nu lipsesc din aproape nicio emisiune difuzată în ultimele săptămâni. Toate, la o oră de maximă audiență și la un canal cu acoperire națională.

Oamenii, de regulă cu multiple probleme de diferit fel, sunt puși în ipostaza de a fi umiliți și de formatul emisiunii la care acceptă să participe. Vorbește Moldova scoate în evidență cele mai întunecate manifestări ale sufletului și corpului unor moldoveni – cu difuzarea inclusiv a imaginilor care pot să șocheze sau să afecteze. De exemplu, în emisiunea din 4 septembrie, mâinile pline de tăieturi a doi dintre protagoniști sunt filmate îndeaproape și arătate telespectatorului preț de  câteva secunde bune, iar imaginile cu corpul plin de tăieturi al unuia dintre ei sunt proiectate pe ecran în timpul emisiunii. Mai mult, moderatoarea insistă atât de mult pe subiectul tăieturilor, încât presupune și cu ce instrument și le-ar fi făcut cei doi. Deși în platou sunt întotdeauna prezenți specialiști din diferite domenii care, aparent, ar trebui și să ajute protagoniștii, nu doar să le comenteze cazurile, aceștia cel mai des se limitează la verdicte și judecată, și doar uneori își propun serviciile în calitate de profesioniști (servicii la care nu se știe dacă oamenii apelează).  

În timpul emisiunii, pe ecran apare periodic următoarea informație: „Opiniile exprimate în cadrul emisiunii Vorbește Moldova sunt opinii personale și nu angajează în niciun fel postul de televiziune Prime.” În niciun fel cuprinzând inclusiv respectarea normelor deontologice? Nu știu, dar când un invitat al emisiunii iese la un moment dat din platou, spunând următoarele: Faceți ce vreți, eu mă duc să mă spânzur!, iar cei prezenți nu reacționează în niciun fel, moderatoarea exprimându-și speranța că ai ei colegi vor reuși să-l convingă să revină la discuție, nu poți să nu fii de acord cu afirmația făcută de protagonista amintită la începutul acestui material. Și chiar dacă aceste emisiuni nu sunt decât circ, iar Moldova, toată Moldova nu vorbește despre teme ca cele enumerate mai sus (pentru că nu putem să le ignorăm existența în societatea noastră), și mai ales nu vorbește în această manieră, totuși circul încalcă regretabil normele morale și etice, și nu doar pe cele jurnalistice…

Un lucru generează, totuși, speranță în acest context: și anume, că oamenii, chiar și în situațiile mai puțin fericite în care îi pune viața, înțeleg și explică exact ceea ce le face (și) televiziunea.

Aneta Gonța, cercetătoare media

______________________

Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Lasa un raspuns