Clickbaiturile. Ce sunt? De ce apar? Cum să ne ferim de ele?

0

„Incredibil, dar adevărat”, „Nu o să-ți vină să crezi”, „ȘOC! Decizie de ultimă oră” –  de câte ori ți s-a întâmplat să accesezi o știre cu un astfel de titlu? Cu siguranță, fiecare dintre noi a căzut cel puțin o dată în plasa titlurilor senzaționale. Ceea ce ar trebui să știm însă este că articolele cu astfel de titluri, de multe ori, fac parte din categoria conținuturilor de tip clickbait. Dacă atunci când un titlu de știre te impresionează în așa fel încât te întrebi dacă ceea ce scrie acolo este adevărat, s-ar putea să fi dat peste un clickbait. Bună, sunt Ana Sârbu și astăzi, la podcast „cuMINTE”, voi vorbi despre pericolele site-urilor de tip clickbait și cum, de fapt, funcționează acestea. 

Tot mai multe portaluri care pretind a fi informaționale inventează titluri exagerate doar ca să ne facă să accesăm linkul și să deschidem știrea… falsă. Te întrebi de ce? Simplu. Creatorii acestor conținuturi fac bani din vizualizările pe care le adună atunci când noi le cădem în plasă. Mai multe click-uri înseamnă mai mulți oameni care au accesat site-ul și, respectiv, cu atât mai mare va fi suma pe care o vor cere pentru plasarea publicității pe acest site. 

Întâi de toate, să explicăm noțiunea de clickbait

Cei care creează astfel de conținuturi utilizează cuvinte sau expresii care îi trezesc cititorului emoții puternice. Este vorba de milă, indignare sau tristețe. Anume așa, cel care îl vede este atras să acceseze link-ul, iar dând click, el prinde momeala persoanei care a creat textul și titlul. De multe ori, site-urile de tip clickbait promovează zvonuri, informații eronate sau false, născocite pe loc gol de cei care le gestionează, adesea persoane care nu au vreo legătură cu jurnalismul. 

Apropo, există mai multe tipuri de site-uri din categoria de clickbait. Unele postează falsuri sau articole care manipulează, altele – știri cu titluri scoase din context. Asta-i de exemplu când o informație sau declarație din text este dată pe jumătate în titlu, deci sensul sau mesajul se poate schimba complet. Toate sunt la fel de periculoase. Dar nu te speria, le putem evita. 

Să analizăm un caz:: „MIRACULOS! Cum poți scăpa de kilogramele în plus în doar câteva zile”. Evident, este atrăgător și chiar și cei mai sceptici dintre noi se vor abține cu greu să nu facă click pe articol, dar nu uita că miracolele nu-și au locul în presă. Titlul aparține unui site de tip clickbait, jurnalstiri.site, și nu este unicul care fabrică astfel de materiale. De obicei, autorii acestor texte au scopul să promoveze produse pentru slăbire, recomandate de experți inexistenți și persoane anonime. Se folosește chiar și imaginea unor vedete care ar fi slăbit datorită acestui „produs miraculos”, pentru a fi mai credibili. În realitate, cei care scriu astfel de materiale se folosesc de imaginea unor persoane cunoscute pentru a-și vinde produsele și o fac fără a le cere permisiunea. Un exemplu este și cel al cântăreței Dara, care după ce a slăbit, a fost „victima” unui astfel de site: „Cântăreața a slăbit datorită acestui produs. Încearcă-l și tu. Experții recomandă pentru eficiență sigură”. Interpreta de la Chișinău a negat, de numeroase ori, cele scrise. Ea a precizat că nu a utilizat acest produs, iar imaginea ei a fost folosită ilegal.

Fie că vorbim despre remedii naturiste ciudate, produse pentru slăbit sau alte transformări peste noapte, dacă ești tentat să accesezi articole de acest fel, cel mai probabil, devii victima site-urilor de tip clickbait. Problema este că astfel de materiale nu doar dezinformează, dar îți pun în pericol și sănătatea, propunându-ți produse suspecte.

Un alt șiretlic la care recurg adesea site-urile de tip clickbait sunt știrile cu titluri dramatice. „DOLIU în lume! Nu o să-ți vină să crezi cum a murit o artistă de la Hollywood”. Sunt titluri tipice tabloidelor, dar experiența a fost preluată și de cei care se ocupă de clickbaituri. De multe ori, din text afli că protagonistul materialului este viu și nevătămat, dar scopul autorilor este să te aducă pe site… cu orice scop. De multe ori, articolele clickbait despre decese, accidente aviatice sau rutiere sunt false. Tot ce poți concluziona din ele este că ai fost manipulat. 

Mai există un subiect atractiv și intens exploatat de generatorii de clickbait – dezastrele naturale, în special avertizările despre cutremure, codul galben de îngheț sau aversele de ploi. Da, de multe ori, aceste știri sunt adevărate. Dar noi știm că depindem mult de schimbările meteorologice, or asta e un prilej pentru a mai atrage niște vizualizări. Bunăoară, citez: „Cod galben de îngheț în toată țara. Agricultorii vor rămâne fără roadă”. Articolul a apărut pe stiripesurse.site, un portal de tip clickbait. La prima vedere, nimic suspect, dar câteva indicii ne ajută să ne dăm seama că acest material dezinformează. În primul rând, când îl accesăm, suntem notificați că dacă vrem să citim, trebuie să distribuim știrea pe rețelele sociale. Al doilea semnal se conține în titlu – „Agricultorii vor rămâne fără roadă” – o presupunere prezentată ca ceva practic împlinit, dar fără vreun argument al specialiștilor în domeniu. Doar un expert în agricultură ar putea lansa astfel de teze, iar asta ar trebui să se regăsească și în titlu. Ar fi sunat cam așa: „Cod galben de îngheț în toată țara. Experții susțin că agricultorii vor rămâne fără roadă”.

Totuși, de ce site-urile continuă să folosească această tehnică de atragere a oamenilor? Pentru că încă funcționează. Chiar dacă, după ce prind momeala, cititorii rămân dezamăgiți de informația superficială sau scoasă din context, oamenii continuă să fie curioși, să acceseze linkuri și să genereze mai multe vizualizări, adică mai mulți bani pentru proprietarii acestor portaluri. 

Din nefericire, pe Internet există sute de site-uri care creează conținut de tip clickbait. Este vorba despre un mix de falsuri, date neverificate, teorii ale conspirației sau noutăți politice copiate din presa independentă, iar mai apoi modificate.

Acest fenomen a fost analizat și de Centrul pentru Media, Informații și Societate al Universității Central Europene (Center for Media, Data and Society, CEU School of Public Policy), care a publicat rezultatele cercetării în februarie 2020. „Publicitatea sub formă de bannere, ferestre pop-up și conținut sponsorizat este atât de întâlnită, încât pe unele din aceste site-uri nici măcar pagina de contact nu este accesibilă, din cauza cantității uriașe de advertising. Din 50 de site-uri analizate în profunzime pentru acest studiu, aproximativ 16 erau parte dintr-o astfel de familie”, se menționează în analiza experților.

Totuși, sunt sau nu periculoase site-urile de tip clickbait?

Evident că sunt. În primul rând, suntem dezinformați și dezinformăm alți oameni atunci când le distribuim. În al doilea rând, materialele care conțin sfaturi și produse-minune ne pot dăuna grav sănătății și ne pot pune viața în pericol.

Iată indiciile care te vor ajuta să-ți dai seama că ai dat peste un site de tip clickbait:

  1. Site-ul folosește titluri care îți trezesc emoții puternice;
  2. De obicei, cuvintele și expresiile care generează emoții puternice sunt scrise cu majuscule, pentru mai multă vizibilitate și atractivitate;
  3. Pentru a putea citi materialul, trebuie să îl distribui pe rețelele sociale. De obicei, pe pagina personală de Facebook.
  4. Site-ul este unul dubios, nu are date de contact, iar numele autorilor lipsesc. Despre aceste detalii importante am vorbit și în podcasturile anterioare. 

Deocamdată, nu există vreun instrument care să analizeze calitatea unui articol și să ne avertizeze imediat că este vorba de un clickbait. În schimb, există alte instrumente care îți vin în ajutor: site-ul Mediacritica, care te ajută să-ți dezvolți gândirea critică; aplicația Media Radar, care arată credibilitatea celor mai populare site-uri de știri din Moldova și, evident, podcastul cuMINTE.

Ai grijă ce alegi să consumi. Filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.  

——————————————

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”. 

Lasa un raspuns