Decesul artistului Iurie Sadovnic, reflectat de unele media cu devieri de la normele deontologice

0

Presa a reflectat abundent, în știri și reportaje, decesul artistului Iurie Sadovnic, care s-ar fi sinucis pe 7 iunie 2021. Totuși, în prezentarea de către unele instituții media a cazului au putut fi observate mai multe abateri de la normele deontologice. În locul relatării obiective, au ieșit la iveală abordările stereotipe, căutarea cu orice a preț a senzaționalului, descrierea detaliată a metodei de suicid etc.  

Publika.md, de exemplu, a difuzat materialul „Ce spun vecinii şi rudele despre moartea artistului Iurie Sadovnic, în care reportera încearcă să intre în apartamentul artistului și să ia, cu orice preț, opinia familiei. „Bună ziua. Se poate să discutăm puțin? Da de ce nu vreți să discutăm?! Măcar cu cineva din rude…”, insistă jurnalista. Ruda îi răspunde: „Da’ cum credeți Dvs, da’ oare de ce [nu vrem să vorbim – n.n.]?”. Reportera pare revoltată, dar uită că nu se află într-un loc public, unde bodyguarzii îi barează pe nedrept calea spre un politician de la care vrea să ia declarații, ci la ușa unui apartament privat. 

În aceeași zi, postul TV8 a pus pe post un rmaterial similar: /VIDEO/ Vecinii interpretului Iurie Sadovnic sunt șocați de cele întâmplate”, în care reportera adresează vecinilor întrebări ce de departe nu par cele mai relevante: „Dar despre această familie ce puteți să ne spuneți?”; „Ce puteți să ne spuneți despre el?”. Răspunsurile sunt la fel de stereotipe ca și întrebările.

Portalul KP.md a titrat: „Când cântărețul moldovean Iurie Sadovnic s-a împușcat, vecinii nu au auzit nimic: «El își iubea foarte mult pistoalele, a pozat nu o dată cu ele»(orig., Когда молдавский певец Юрий Садовник застрелился, соседи ничего не услышали: „Он очень любил свои пистолеты, не раз с ними позировал”). În articol, redacția descrie armele pe care le avea în dotare interpretul și chiar postează o fotografie în care acesta pozează cu două pistoale. Accentul nu mai este pus pe pierderea tragică, ci pe metoda prin care s-a produs suicidul.

La capitolul devieri am mai putea adăuga și imaginile șocante cu sacul negru, în care poliția scoate trupul neînsuflețit al artistului, care nu au lipsit mai în toate secvențele televizate prezentate de la fața locului și care nu sunt justificate prin interesul public, precum și indicarea în fotografie a adresei la care a locuit Iurie Sadovnic, prezentă în materialul deja citat de pe portalul KP.md.

Sursele de autoreglementare conțin prevederi clare privind modul cum ar trebui să reflecte presa suicidul.

Codul deontologic menționează, în capitolul Viața privată, că „jurnalistul nu furnizează publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video). Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată şi demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate. Jurnalistul respectă intimitatea persoanelor şi cere permisiunea de a le fotografia/filma, cu excepția cazului în care acestea se află într-un loc public”.

La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști stipulează: Vom avea grijă să nu publicăm fotografii şocante, conţinutul violent sau indecent al cărora poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor”. Iar cu privire la suicid:Vom evita să scriem despre sinucideri, întrucât acesta este un eveniment mult prea personal. Totuşi vom admite reflectarea despre sinuciderea minorilor, a persoanelor cu probleme de sănătate mintală sau despre cazuri de suicid provocate de conflictul persoanei cu autorităţile, poliţie, Inspectoratul Fiscal etc. De asemenea, vom admite reflectarea unei sinucideri atunci când sinucigaşul a fost o persoană binecunoscută, a deţinut funcţii de răspundere sau funcţii publice sau atunci când un act de suicid a avut efect asupra publicului pentru că au fost mulţi martori, suicidul a avut loc din neglijenţa autorităţilor sau pentru că se înscrie într-o tendinţă înregistrată în comunitate

Mai multe recomandări privind reflectarea cazurilor de suicid se regăsesc și în studiul GHID PENTRU MEDIA privind reflectarea suicidului în presă din care cităm următoarele: „Relatările cazurilor de suicid ale unor vedete sunt senzaţionale şi pot fi considerate de interes public. Cu toate acestea, ştirile şi reportajele despre suicidele celebrităţilor au şanse foarte mari de a influenţa comportamentul persoanelor vulnerabile. Sinuciderea unei persoane politice importante sau a unei vedete aflate în top pot fi considerate acţiuni demne de urmat în momentul în care presa le glorifică. Reportajele şi ştirile nu trebuie să preaslăvească şi să dea o valoare mare cazurilor de suicid, nu trebuie să dea detalii cu privire la metoda utilizată, ci trebuie să vorbească despre impactul pe care acestea le pot avea asupra oamenilor”. 

Într-o analiză semnată anterior pe Mediacritica de Viorica Zaharia, în prezent președintă a Consiliului de Presă, jurnalista trecea în revistă reguli-cheie de care trebuie să țină cont mass-media atunci când reflectă un caz de suicid, referindu-se inclusiv la determinarea interesului public, reflectarea senzaționalistă sau riscul de retraumatiza rudele victimei prin modul de abordare a subiectului și excesul de detalii. 

Sursă foto: ipn.md

Lasa un raspuns