Din lac în puț: stop-cadru pe noile tendințe în audiovizualul din Republica Moldova, remarcate în modul de reflectare a campaniei electorale

0

În ultimii ani am tot vorbit despre fenomenul concentrării în audiovizualul moldovenesc, semnalându-i dimensiunile, bătând alarma și demonstrându-i nocivitatea pentru pluralismul mediatic într-o societate democratică. Totuși, entitățile interesate în menținerea și/sau dezvoltarea fenomenului dat au continuat să investească în cele trei elemente care-l definesc: concentrarea proprietății, a producerii conținutului mediatic și a audienței[1]. Ajunseserăm să ne obișnuim cu un anumit status-quo și să prevedem comportamentul anumitor posturi TV într-o situație sau alta. Căci, până la schimbările produse pe arena politică vara trecută, oligopolul de pe piața mediatică audiovizuală moldovenească era împărțit între câțiva actori, unul având partea leului. Lucrurile s-au schimbat după câteva luni de guvernare ACUM-PSRM, iar campania electorală pentru alegerile locale generale și parlamentare noi din toamna curentă a arătat noile tendințe în acest sens.

Primul element notabil este relativul calm cu care au abordat și au reflectat această campanie electorală televiziunile aflate în proprietatea fostului președinte al PDM. Cele patru rapoarte de monitorizare a comportamentului mass-media în campanie, realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent, arată că Prime TV și Publika TVîn general, nu au favorizat în mod evident niciun candidat sau formațiune politică anume, majoritatea candidaților fiind reflectați neutru. Totodată, Andrei Năstase, candidatul ACUM, a fost defavorizat prin maniera tendențioasă de prezentare, prin selectarea subiectelor ce îl vizau și prin caracterul negativ al acestora. A fost remarcată și defavorizarea ușoară în știri a lui Ion Ceban, candidatul PSRM[2].

Deși Partidul Democrat a avut propriul candidat la funcția de primar de Chișinău, cele două posturi de televiziune i-au mediatizat lapidar activitățile electorale, la fel ca pe cele ale majorității concurenților, fără să fie evidentă vreo preferință pentru exponentul PDM. Criticile, amestecul faptelor cu opiniile și contextualizarea negativă s-au îndreptat vădit spre Andrei Năstase, dar, comparativ cu campaniile electorale anterioare, intensitatea și malițiozitatea lor au scăzut. Acum două zile, actualul președinte al PDM, Pavel Filip, a explicat, oarecum, situația, declarând franc într-o emisiune televizată că „partidul nu mai are influențe la nicio televiziune”: „Cu părere de rău, nu avem resurse media, este o problemă pe care trebuie ulterior să o rezolvăm, să vedem ce pachet media ne propunem să avem” (TVR Moldova, 28 octombrie 2019, „Punctul pe Azi”, min. 38)[3].

În același timp, alte două componente ale sistemului de tip oligopol s-au dezlănțuit în campania electorală, sfidând atât legea, cât și normele deontologice. Rapoartele CJI arată că „NTV Moldova și Accent TV au promovat deschis candidații PSRM, în special, pe Ion Ceban, favorizându-i și prin spațiul mare alocat, și prin contextul pozitiv al aparițiilor”, iar „Televiziunea Centrală/Orhei a făcut partizanat deschis în favoarea candidaților Partidului Politic „Șor”” (a se vedea Raportul CJI/referinţa 2 din subsol). Televiziunile afiliate Partidului Socialiștilor au dedicat spații impresionante, uneori și peste 80% din buletinul de știri, informațiilor despre activitatea formațiunii date, a președintei Parlamentului, a șefului statului sau a consilierilor municipali socialiști, dar și celor cu o conotație electorală directă. Știrile de cinci, șase, șapte minute sau chiar mai mari sunt frecvente la aceste posturi TV și ele prezintă, în toate cazurile, unilateral, agenda PSRM și a președintelui Republicii Moldova din perspectiva realizărilor, a promisiunilor îndeplinite sau a planurilor partidului și ale exponenților acestora. Cele două televiziuni au ignorat, în mare parte, alți concurenți electorali; în raport cu unii dintre ei jurnaliștii au fost ironici sau critici, iar într-un caz (cel al lui Renato Usatîi) – chiar denigratori și acuzatori, fără a prezenta opinia celui vizat.

Aceeași abordare, cu note laudative, context exclusiv pozitiv pentru reprezentanții Partidului Politic „Șor” și spații generoase acordate acestora în edițiile informative, a avut-o în această campanie electorală Televiziunea Centrală, afiliată fostului edil de la Orhei. „Țintele” criticilor, ale comentariilor sau ale ironiilor furnizorului de servicii media audiovizuale au fost, în respectivul caz, candidatul PSRM la funcția de primar al capitalei, președintele țării și alianța de guvernare PSRM-ACUM.

Așadar, prăbușirea unei guvernări conduce – într-o democrație fragilă, cu un sistem mediatic incapabil să se autogestioneze – și la prăbușirea micilor imperii media ce sunt controlate și finanțate, direct sau indirect, de către oamenii politici. Totodată, accederea la putere a altor partide politice pot conduce la edificarea altor imperii mediatice, controlate și finanțate direct sau indirect de către politicieni. Să reținem, în acest context, că la 21 octombrie 2019 autoritatea națională de reglementare în domeniul audiovizualului a aprobat solicitarea postului de televiziune Accent TV privind modificarea denumirii acestuia în „Primul în Moldova”, în urma semnării contractului de retransmisie a postului Pervîi Kanal de la Moscova. La începutul lunii august, CA a inclus Accent TV în lista „must carry” a posturilor care trebuie retransmise obligatoriu de toți operatorii de cablu din țară[4]. În același timp, Prime TV continuă să transmită Pervîi Kanal, iar lupta, cel mai probabil, o va câștiga cel care, din câte se pare, va prelua partea leului pe piața audiovizuală autohtonă.

Riscul e că se vor schimba actorii, nu și maniera de a (a)duce anumite mesaje către oameni. Și ca de fiecare dată – în special, după alegeri – noi, cetățenii și beneficiarii de informație din această țară, ne vom întreba dacă nu cumva, în loc să avem, în sfârșit, acces la apa limpede, curată și infinită a oceanului, am căzut din lac în puț?       

 

 

Referinţe: 

[1] Jan A. de Ridder, în Measuring media content, quality, and diversity. Approaches and issues in content research, ROBERT G. PICARD eds. Media Economics, Content and Diversity Project and Media Group, Business Research and Development Centre, Turku School of Economics and Business Administration, 2000, p.65;

[2] http://www.media-azi.md/ro/publicatii/raport-nr1monitorizarea-mass-mediei-%C3%AEn-campania-electoral%C4%83-pentru-alegerile-locale; http://media-azi.md/ro/publicatii/raport-nr-2-monitorizarea-mass-mediei-%C3%AEn-campania-electoral%C4%83-pentru-alegerile-locale; http://media-azi.md/ro/publicatii/raport-nr-3-monitorizarea-mass-mediei-%C3%AEn-campania-electoral%C4%83-pentru-alegerile-locale; http://media-azi.md/ro/publicatii/raport-nr-4-monitorizarea-mass-mediei-%C3%AEn-campania-electoral%C4%83-pentru-alegerile-locale

[3] https://www.facebook.com/TVRMoldova/videos/2782122495131479/

[4] http://media-azi.md/ro/stiri/accent-tv-devenit-%E2%80%9Eprimul-%C3%AEn-moldova%E2%80%9D-ca-aprobat-solicitarea-postului-de-%C8%99i-schimba-denumirea

 

Aneta Gonța
Directoare, Școala de Studii Avansate în Jurnalism

 

 

__________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului American și cel Britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.

 

Sursa foto: https://bit.ly/327BP6W

Lasa un raspuns