Elementul de proximitate ca metodă de manipulare

0

Astăzi lupta pentru fiecare click sau ochi de cititor este una acerbă, multe dintre portalurile de știri recurgând, intenționat, la diverse tehnici de atragere a cititorilor, pentru a deține întâietatea în topurile de audiență. Lucru – aparent – deloc rău, dacă în această competiție cititorul nu ar avea, uneori, senzația că este  păcălit și pus să citească  unele informații care se dovedesc a fi, în cele din urmă, irelevante pentru el.

Din simplă curiozitate sau din dorința de a fi  mereu la curent cu ceea ce se petrece în societate, oameni caută zilnic să citească știri. Prin urmare, decizia jurnaliștilor, atunci când aleg din multitudinea de evenimente, trebuie să fie una responsabilă, ca să îndreptățească nevoia de informare a cititorului de acasă și să-l fidelizeze. Potrivit experților media, există câteva criterii de relevanță (news values) după care jurnaliștii se ghidează când decid dacă un eveniment poate sau nu să devină o știre pentru cititorii lor. În linii mari, acestea sunt: noutatea, relevanța pentru o anumită audiență, conflictul, impactul sau consecințele, interesul uman și proximitatea.

În cele ce urmează ne vom referi la elementul de proximitate și importanța acestuia în scrierea știrilor. Dicționarul explicativ al limbii române explică noțiunea de proximitate ca pe o „apropiere imediată (în spațiu sau în timp)”.

În context jurnalistic, există două tipuri de proximități:

  • proximitatea spațială: Oamenii au vrut întotdeauna să știe ce se întâmplă în imediata lor apropiere. Adeseori, este mult mai interesant să citești despre o groapă de pe strada de alături decât despre întâlnirea unor șefi de state dintr-o țară îndepărtată”.
  • proximitatea temporală: Ceea ce s-a întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. Știrea de ieri are o mai mare greutate decât cea de alaltăieri”.

O persoană care se informează cu regularitate din mediul online s-a ciocnit cu siguranță de unele știri care prezintă evenimente din alt capăt de lume sau care vizează persoane despre care nu au auzit niciodată. Și poate nu  a fost interesat deloc să le citească, dar a făcut-o tocmai pentru că  i-au fost livrate cu iluzia că sunt extrem de importante. Or, la un simplu exercițiu de navigare pe diverse portaluri de știri, putem observa că elementul de proximitate este ignorat deseori de jurnaliști în mod intenționat, cu un scop bine definit: captarea atenției, îndemnul imediat la lectură și, respectiv, sporirea numărului de vizualizări.

O știre cu titlul „Doctorii au uitat în corpul unei femei un instrument lung de 33 de cm”, publicată de Sputnik.md la data de 4 iulie, la rubrica Societate, va aduna probabil multe vizualizări, pentru că oamenii sunt interesați de ceea ce înseamnă sănătate personală și sistem medical. Titlul provoacă, în egală măsură, curiozitate și interes, dar și panică sau chiar groază (de ce nu?), mai ales pentru cititorii care urmează să trsputnikeacă prin intervenții chirurgicale în timpul apropiat.

Sentimentul de panică însă descrește spre finalul materialului, când se dă precizarea că incidentul a avut loc în Canada. Și atunci, să admitem faptul că pe unii cititori îi interesează zilnic ce se întâmplă în Canada, dar e limpede că, în cazul acestei știri, intenția a fost alta decât cea de informare onestă.

Un exemplu similar este și știrea intitulată „A fost arestat fratele președintelui – detalii incredibile”, publicată pe website-ul Euro TV, pe data de 17 iulie. Fără îndoială, la vederea acestui titlu cititorul va crede că este vizat fratele președintelui din Republica Moldova. În realitate, știrea este despre fratele președintelui din Iran, detaliu precizat abia în paragraful al doilea din textul știrii. Putem doar să intuim cât de mulți cititori din Moldova cunosc faptul că președintele Iranului are un frate și câți din ei își fac griji pentru soarta acestuia.

mesajDin aceeași  categorie este și știrea „Cutremur în guvern. Un politician de elită este investigat pentru „abateri grave””,  publicată  pe portalul Mesaj.md la data  de 17 iulie. Cu siguranță că mulți dintre  cititori au deschis știrea gândindu-se că se face referință la guvernul de la Chișinău. De fapt, politicianul  de elită investigat pentru abaterile grave este „un înalt oficial chinez, considerat unul dintre principalii candidați la cele mai înalte posturi-cheie din guvernul chinez…”.

Nu negăm faptul că asemenea știri ar trebui să se regăsească în oferta de informare a publicului, dar ar fi curios să vedem câți cititori ar fi fost alertați dacă titlurile de mai sus ar fi fost formulate, de exemplu, în felul următor: „A fost arestat fratele președintelui iranian” sau „Cutremur în guvernul chinez”.

Prin urmare, excluderea elementului de localizare din titlu și/sau ignorarea elementului de proximitate este una deloc întâmplătoare, autorii unor astfel de știri mizând cu orice preț pe capacitatea acestei tehnici de a aduna vizualizări și mai puțin, probabil, pe ideea de a informa onest.

În mod similar funcționează știrea publicată de Mesaj.md: A fost găsit mort în casă și vecinii au chemat Poliția. Când i-au deschis frigiderul, polițiștii au avut un șoc. Ce ținea bărbatul în congelator  – excmesaj 1eptând alte carențe deontologice, știrea respectivă  descrie o întâmplare din 2010 din Florida. Cât de importantă este această informație pentru cititorul de aici, la o distanță de 7 ani și mii de kilometri? Retorică întrebare. Alarma însă a fost provocată, iar click-ul obținut. Aici au fost ignorate  elementele de proximitate temporală și spațială, ignorare care ar putea fi percepută de cititor, mai devreme sau mai târziu, ca un semn de… nerespect față de timpul său.

Nu am putea spune cât de grave sunt astfel de trucuri, utilizate cu bună știință de unii jurnaliști. Cert însă e faptul că cititorul încearcă un sentiment de disconfort sau chiar dezamăgire atunci când înțelege că preocuparea jurnalistului nu este informarea veridică și onestă, dar dorința de aduna vizualizări. E asta o forma de manipulare? Tindem să afirmăm că da, odată ce efortul jurnalistic este orientat spre a provoca, agita, alarma, iar cititorul este adus pe site  printr-un fel de… șiretlic și mai puțin prin materiale realizate profesionist, care l-ar informa și l-ar fideliza pe cititor în ultimă instanță.

Ina Prisacariu, Centrul pentru Jurnalism Independent

_______________________

Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

 

 

 

Lasa un raspuns