Exclusivitatea în dosarul omorului cu implicarea sportivilor K1 – informare multilaterală sau linșaj mediatic?

0

Pe 25 mai 2018 mai multe instituții media au difuzat știrea despre decesul unui bărbat, survenit în urma loviturilor primite în timpul unei bătăi desfășurate în apropierea unui Centru comercial/club de noapte din Chișinău. Presupunerea inițială că în incident ar fi fost implicați sportivi K1 a fost ulterior confirmată, iar organele de anchetă au declarat că pe marginea cazului au fost deschise câteva dosare penale. Presa a acordat, pe bună dreptate, atenție sporită acestui caz, prezentând zilnic informații noi. S-au făcut referiri, pe de o parte, la profilul sportivilor, carierele acestora, precum și la legătura dintre aceștia și deputatul Constantin Țuțu. Pe de altă parte, mesajele în care soția bărbatului decedat cere să se facă dreptate au fost și ele mediatizate constant.

Pe 29 mai 2018 portalul de știri deschide.md publică un material intitulat EXCLUSIV // Imagini VIDEO și DETALII NOI despre bătaia de la Atrium cu implicarea sportivilor „K1”. Textul are câteva linii de subiect:

  • este relatat „filmul scandalului, potrivit surselor din anchetă”;
  • sunt difuzate imagini de pe camerele de supraveghere din preajma locului în care avusese loc bătaia;
  • sunt prezentate informații din cazierele judiciare ale victimei și ale fratelui acesteia;
  • se face referire la aspecte din viața privată/intimă a victimei;
  • este citat Șeful Procuraturii Municipale, Ștefan Șaptefraț, care promite transparență maximă în investigarea cazului și își exprimă speranța că mijloacele de informare nu vor denatura mesajul, nu vor recurge la procedee de manipulare și nu vor încerca să nască „eroi” din niște reglări de conturi care ies de sub litera legii.

Aparent, materialul menționat a avut scopul prezentării opiniei celeilalte părți, diferite și mai puțin prezentată de majoritatea surselor mediatice. Orice jurnalist trebuie să urmărească obiectivul de a avea toate opiniile, în special în cazuri de o sensibilitate și complexitate atât de pronunțate. Provocarea însă este cum o faci și dacă, poziționându-te de o anumită parte, contribui cu adevărat la aflarea adevărului, dar și la o informare corectă a publicului. Portalul în discuție a utilizat date din anchetă de care dispun doar organele competente, deci a avut loc o scurgere de informații.

Goana după exclusivitate justifică oare utilizarea acestor date, neconfirmate de către Șeful Procuraturii Municipale, și ajunse în mod misterios la o singură instituție media? Dacă o justifică, atunci informațiile trebuiau verificate și reverificate din mai multe surse, cu maximă seriozitate. În caz contrar, spune Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști, jurnaliștii/instituția media riscă să fie folosiți ca un instrument de reglare de conturi și să fie parte a unui conflict de interese[1].

Modul în care a fost prezentat materialul nu demonstrează faptul că jurnaliștii au respectat prevederile Ghidului. Deși în subiect se face referire la obligarea de către Centrul pentru protecția Datelor cu Caracter Personal a deținătorilor de cameră de supraveghere să le seteze în așa fel încât acestea să cuprindă doar căile de acces în  clădirile supravegheate, nu și spațiile publice, datele cu caracter personal din cazierele judiciare ale persoanei decedate și a fratelui acesteia sunt făcute publice în același material, fiind utilizate în calitate de argument pentru etichetarea celor doi frați ca având „un bogat „buchet” penal”.

Deși pare să prezinte ambele părți implicate în conflict, abordarea subiectivă și tendențioasă transpare și din afirmații cum ar fi: „Faptul că sportivii au venit și au acționat  în grup este confirmat atât de martori cât și de imaginile video. De cealaltă parte, nici părțile vătămate par să nu „fi rupt ușile de la biserică””…, „Scandalul poartă un iz puternic de alcool, or cei trei bărbați, împreună cu domnișoarele lor, băuseră în acea seară mai bine de șase sticle de băuturi tari”, „La un moment dat, Serghei Bejenaru a rugat un alt cunoscut să aducă o bâtă din mașină. Ajunsă în mâinile lui, acesta a început să lovească în Aurel Ignat dar și în cei care îl apărau pe luptătorul de arte marțiale”.

Separarea opiniilor de fapte este o altă regulă de aur pe care jurnalistul trebuie să o respecte într-un material informativ, regulă încălcată în acest caz. În plus, cât de etic este să utilizezi astfel de informații, chiar dacă și adevărate, în raport cu un om care nu se poate apăra, pentru că… a decedat, este o chestiune de etică și corectitudine jurnalistică.

Și viața privată a victimei a fost atinsă, contrar normelor deontologice. Interesul public în acest caz este să se afle cum s-au întâmplat evenimentele care au dus la decesul unui om, iar cei responsabili să fie pedepsiți sau achitați, în urma unei anchete transparente și corecte. Prin faptul că mama copilului bărbatului decedat a fost sunată, pusă în situația de a recunoaște că nu era căsătorită printr-un act de stare civilă cu victima și întrebată dacă știa despre presupusa relație dintre victimă și una dintre femeile cu care era în noaptea tragediei, s-a încălcat obligația jurnalistului de a respecta dreptul la viața privată și demnitate al persoanelor[2]. Potrivit prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, „Imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când interesul public în dezvăluirea faptelor prevalează în fața protecției persoanei. Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al persoanei doar dacă acest comportament tulbură ordinea publică sau încalcă drepturile altor persoane.” Chiar dacă presupunem că prezența celor trei femei alături de victimă și de cei care o însoțeau este relevantă pentru caz și de interes public, umilirea mamei copilului bărbatului decedat nu are nicio justificare jurnalistică și umană.

La final, în materialul menționat este citat Șeful Procuraturii Municipale, care spune că „este prematur să discutăm despre astfel de lucruri (adică despre detaliile prezentate de portalul deschide.md) câtă vreme colegii săi încă lucrează la colectarea informațiilor care să creeze tabloul întreg al infracțiunilor”. Oficialul nu confirmă nimic, promite transparență maximă în investigarea cazului și cere corectitudine din partea mass-mediei în relatarea faptelor. Consumatorul de informație, la rândul său, așteaptă – deoarece are dreptul și merită – o abordare profesionistă și deontologică din partea instituțiilor mediatice. Un om a decedat în urma unei bătăi. În această situație nu poate fi vorba de „eroi”, ci de investigarea adecvată a cazului și stabilirea gradului de vinovăție a fiecărei părți implicate. Presa poate contribui la asigurarea transparenței prin acuratețea, etica și corectitudinea prezentării faptelor, și în niciun caz prin favorizarea sau apărarea (directă sau tacită) a uneia dintre părți.

Exclusivitatea nu exclude deontologia.

Aneta Gonța, cercetătoare media

 

[1] Ghidul este disponibil aici: http://media-azi.md/ro/deontologie/ghidul-de-stil-cu-norme-etice-pentru-jurnali%C5%9Fti

[2] Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, disponibil aici: http://consiliuldepresa.md/upload/cod-deontologic-al-jurnalistului-din-republica-finalpdf-5a427fc6d6d40pdf-5a44b059936bd.pdf

Lasa un raspuns