Limbajul licențios și imaginile violente sfidează etica jurnalistică

0

Mai multe instituții media au publicat vineri, 29 noiembrie, știri despre o minoră care a fost bătută fără milă de către un tânăr pentru că ar fi furat o pereche de ghete. Știrile conțin fotografii și un filmuleț video, care a fost difuzat mai întâi pe o rețea de socializare, iar de acolo a ajuns în presă. Având o durată de două minute și jumătate, filmulețul nu conține decât limbaj obscen și imagini violente. De facto, în forma în care a ajuns să circule pe internet, materialul respectiv constituie dovezi concludente pentru reprezentanții organelor de poliție și anchetatorii care urmează să investigheze cazul, nu și pentru media.

Cu referire la asemenea situații, Ghidul de stil cu norme etice recomandă jurnaliștilor să nu includă în articole conţinut ce aduce ofensă bunului-simţ şi decenţei publice. „Vom evita limbajul dur (licenţios) ce ar putea jigni cititorii, cu excepţia cazurilor când acesta justifică interesul pentru autenticitate”. Ghidul mai prevede găsirea unui echilibru între datoria de a relata faptele pentru cititori şi dreptul suspectatului la intimitate şi la un proces corect. „Vom evita identificarea suspectaţilor juvenili (sub vârsta de 18 ani). Vom folosi mozaicul în fotografii şi fotografierea din spate a suspectaţilor sau a acuzaţilor, precum si fotografierea acestora din faţă contra luminii. Vom evita identificarea suspectaţilor înainte ca poliţia să formuleze acuzaţii”.

Și Codul Deontologic al Jurnalistului are prevederi clare legate de protecția persoanelor în situații vulnerabile. Articolele 3.14 și 3.15 stipulează următoarele:

  • Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată de la persoane în stare de șoc sau persoane neajutorate, asigurându-se că publicarea informației nu va leza drepturile acelor persoane și va încerca să anticipeze eventualele efecte negative asupra lor.
  • Jurnalistul nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor și de necunoașterea de către acestea a drepturilor și libertăților lor, precum și nu le încurajează să recurgă la acțiuni umilitoare și care lezează demnitatea umană”.

Mediacritica îndeamnă jurnaliștii să fie vigilenți atunci când intră în posesia unor materiale ce sfidează integritatea morală și să dea dovadă de rigori profesionale esențiale atunci când decid să reflecte un astfel de subiect. Întrebarea întrebărilor este în ce măsură mediatizarea unui astfel de video este justificată? Oare, prin publicarea unui asemenea conținut, nu se aduce mai mult rău decât bine victimei și protagonistei materialului jurnalistic?

Lasa un raspuns