Nata Albot, Andrei Bolocan și Elena Pahomova, un caz „grăitor”

0

În emisiunea „Internetu’ grăiește”, difuzată pe 8 mai 2020 pe Facebook și pe 9 mai la postul de televiziune TV8 și pe Youtube, Nata Albot și Andrei Bolocan s-au referit la o postare a Elenei Pahomova, autoare a mai multor emisiuni la NTV Moldova, pe pagina sa de Facebook. Postarea (accesibilă doar prietenilor jurnalistei) făcea o legătură directă dintre părul proaspăt vopsit al președintei Curții Constituționale și acordul privind creditul rusesc, declarat neconstituțional. Mai exact, Elena Pahomova a suspectat-o pe Domnica Manole de încălcarea legii pe timp de carantină, presupunând că ar fi recurs la serviciile (ilegale) unui specialist pentru a-și vopsi părul, activitatea saloanelor de înfrumusețare fiind interzisă în perioada stării de urgență. Prin urmare, deducea Elena Pahomova, decizia de a anula acordul de creditare cu Federația Rusă era de așteptat de la o judecătoare care încalcă legea. De aici și până la un adevărat scandal a fost doar un pas. 

Nata Albot și Andrei Bolocan sunt autorii emisiunii „Internetu’ grăiește”, o emisiune „despre Moldova văzută de departe prin Internet”, un produs de autor, cu elemente satirice și de umor. Cei doi critică în emisiunile lor funcționari publici, politicieni, jurnaliști etc. de fiecare dată când consideră că cei vizați au călcat strâmb în procesul exercitării atribuțiilor lor. Și acest lucru se încadrează perfect în principiul libertății de exprimare, care admite critica, chiar și atunci când aceasta jignește, dacă este argumentată și se referă la activitatea publică a unei persoane. 

La începutul lunii mai, postarea jurnalistei Elena Pahomova a atras atenția celor doi autori, care au considerat-o deplasată, halucinantă, lipsită de logică și total inadecvată statutului de jurnalist. După un șir de referiri critice, presurate cu glume ale autorilor la postarea Elenei, Nata Albot a rostit următoarea frază: „Vă propunem s-o identificați pe Elena Pahomova pe Facebook și să-i scrieți în privat tot ce credeți despre deducțiile sale schizofrenice. Dați-i în obraz, spuneți-i că acesta nu este un comportament de jurnalistă. Și nu contează pentru cine ea muncește, contează să-și păstreze, nu știu, integritatea, să respecte un cod deontologic, să aibă grijă la ce scrie, cum scrie, și mai ales de unde, din ce întunecimi ale creierului său își trage deducțiile” (min.59). Această frază a deranjat-o în mod special pe Elena Pahomova, ea considerând cuvintele Natei Albot drept hărțuire și îndemn la ură, inclusiv sau primordial interetnică. 

Într-o postare din 12 mai, Elena Lewicka-Pahomova s-a arătat indignată de remarcile celor doi moderatori și a deplasat discursul în câteva direcții, inclusiv spre atacul asupra unei jurnaliste vorbitoare de limbă rusă, jignirea persoanelor slab-văzătoare și expunerea copiilor minori ai jurnalistei în public fără a le fi protejată identitatea prin blurare și fără acordul părinților. NTV Moldovaunii deputați, dar și mai mulți internauți au condamnat „atacurile” și „acțiunile de hărțuire”  în adresa jurnalistei NTV Moldova, susținând, astfel, poziția acesteia. De asemenea, Oficiul Avocatului Poporului, solicitat de echipa NTV Moldova să se pronunțe în acest caz, a apreciat că „îndemnul către internauți de a o găsi pe Elena Lewicka-Pahomova pe pagina acesteia de pe o rețea de socializare a creat un mediu de intimidare și hărțuire a jurnalistei de la NTV”. Elena Pahomova a cerut dreptul la replică postului TV8 și a făcut-o responsabilă în mod direct de situația creată pe Natalia Morari. Ultima, la rândul ei, a precizat că emisiunea în cauză este una de autor și, deci, televiziunea nu intervine în conținutul ei, dar că îi acordă Elenei Pahomova dreptul la replică dacă aceasta îl solicită. Jurnalista de la NTV Moldova a declarat că va utiliza acest drept și va oferi o replică, lucru care nu s-a întâmplat către data publicării acestui material. 

Nata Albot și Andrei Bolocan, însă, în emisiunea din 15 mai (Facebook)/16 mai Youtube și TV8 (min. 1:33), au reacționat la acuzațiile Elenei Pahomova și ale susținătorilor ei, afirmând că nicio informație cu caracter personal nu a fost difuzată în mod ilegal în emisiune, ei nu au recurs în niciun caz la incitare la ură pe motive etnice și lingvistice și nu au utilizat fotografiile copiilor pentru a dezbina sau a-i expune, acestea fiind accesibile pe profilul public al jurnalistei. Mai mult, susțin cei doi autori, reieșind din faptul că Elena Pahomova are un număr mare de prieteni și urmăritori pe Facebook, dar și este președinta Comisiei pentru mass-media pe lângă președintele Igor Dodon, ea trebuie să accepte o ingerință mai largă în viața sa privată, în virtutea activității pe care o desfășoară. De asemenea, Nata Albot susține că i-a scris Elenei Pahomova mesaje prin care o invita să intre în direct cu ei în emisiune pentru a veni cu o replică și a spune ce a deranjat-o, dar Elena ar fi ignorat invitația (min. 1:44). Moderatorii emisiunii „Internetu’ grăiește” reiterează spre final că descurajează orice formă de violență verbală, fizică sau orice altă formă de violență legată de etnia unui om. „Noi ne legăm de idei, noi nu ne legăm de oameni”, a conchis Nata Albot. 

Totuși, tot ea admite la sfârșitul emisiunii că „este nechibzuit să spui la o audiență mare: «Duceți-vă și spuneți-i părerea voastră despre acea postare»” (2:19), înțelegând că oamenii, fiind diferiți, vor fi înțeles diferit mesajul. Deși coautoarea emisiunii susține că ceea ce spusese în ediția din 8/9 mai „e pe muchie de cuțit și oricine poate să interpreteze fix în limitele orizontului său”, vom preciza faptul că, odată ce emisiunea a fost difuzată la un post de televiziune aflat sub jurisdicția Republicii Moldova, produsul trebuie totuși să corespundă, totuși, atât normelor legale, în special Codului serviciilor media audiovizuale, cât și Codului deontologic al jurnalistului. Prin urmare, televiziunea avea misiunea să atragă atenția (și să înlăture) asupra elementelor sensibile – inclusiv asupra celor legate de copiii minori – și a anumitor expresii, cum ar fi: „dați-i în obraz, spuneți-i că acesta nu este un comportament de jurnalistă”, care, totuși, sunt un îndemn, având în vedere forma utilizată a verbului, ca oamenii care urmăresc emisiunea „Internetu’ grăiește” să o abordeze pe jurnalista de la NTV Moldova cu mesaje nu tocmai pozitive.

În același timp, este regretabil faptul că Elena Pahomova a direcționat mesajul său de nemulțumire spre limba vorbită și etnia sa. Atât Nata Albot, dar mai cu seamă Andrei Bolocan, s-au referit de nenumărate ori la jurnaliști vorbitori de limbă română, criticându-le activitatea și servilismul față de un partid sau altul. În plus, în niciun moment din emisiunea buclucașă cei doi autori nu au menționat cumva etnia Elenei sau limba ei maternă. Prin urmare, nu este nici relevant, nici productiv, nici profesionist să abordăm subiectul în această cheie. Privit astfel, conflictul pare unul personal, dar și incită spiritele în societatea noastră și așa dezbinată și sensibilă la subiecte de acest fel.

Incidentul a readus în atenție subiectul referitor la Internet, televiziuni, deontologie și limitele libertății de exprimare. Bineînțeles că libertatea de exprimare este un drept pe care trebuie să-l apărăm cu toată puterea. Internetul, deocamdată nelegiferat, poate că își permite prea multe. Dar atâta timp cât un produs mediatic gândit pentru Internet este difuzat de o televiziune, el trebuie să respecte legile audiovizuale ale acestei țări. Cu titlu de sugestie, pentru situațiile în care este greu să faci diferența dintre viața publică și cea privată, ar fi crearea a două profiluri diferite pe rețelele sociale: unul extrem de restrictiv, care să se refere strict la viața privată și la care să aibă acces un număr limitat de oameni, și altul public, cu un acces mai larg, în care persoanele cu funcții publice, inclusiv jurnaliștii, să-și exprime opiniile cu referire la chestiunile de interes public, inclusiv cu substrat politic. 

În felul acesta s-ar evita situații în care anumite date, considerate cu caracter personal, ar apărea în contexte nedorite de către protagonist. Altfel, atunci când vorbim despre jurnaliști cu sute/mii de prieteni și urmăritori, este greu să afirmi că anumite postări sunt „private, închise”. În plus, Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova stipulează clar, printre altele, că „în cazul discursului critic la adresa unei persoane publice, jurnalistul trebuie să acorde prioritate interesului public”; că „jurnalistul își exprimă opiniile pe o bază faptică pornind de la informații pe care, cu bună credință, le consideră adevărate și care, la necesitate, pot fi verificate”, dar și că „jurnalistul își exprimă opinia în mod onest și etic, fără a denatura deliberat fapte sau date”. 

În același timp, dacă produci o emisiune pe care o urmăresc mii de oameni din toate colțurile lumii, nu poți să fugi de responsabilitatea deontologică față de acești oameni, care iau/pot lua de bune recomandările sau propunerile pe care le faci în cadrul emisiunii. Astfel, influenceri sau nu, și Nata Albot/Andrei Bolocan, dar și Elena Pahomova sunt persoane publice, urmărite de mai mult de un om-doi din familia lor, și prin urmare ei contribuie la formarea opiniilor și poate chiar a valorilor acestor oameni. Niciodată și pentru nimeni nu este în plus mai multă prudență și responsabilitate pentru fiecare cuvânt spus/scris, în limitele atât de generoase și frumoase ale libertății de exprimare. 

Incidentul produs este o lecție, a spus Nata Albot, și această lecție trebuie să ne amintească nouă tuturor, a câta oară, fie că suntem vorbitori de română, ucraineană, rusă, bulgară sau facem parte din orice altă etnie, una din cele mai importante maxime ale democrației și ale libertății, inclusiv de exprimare. Iar maxima e cea pe care ne-a spus-o Voltaire acum mai mult de două secole, și care suna așa: „Nu sunt de acord cu ce spuneți, dar mă voi bate până la moarte pentru ca să aveți dreptul de a o spune!”. Având dreptul de a spune, să fim atenți însă și cum o spunem. Pentru că, nu-i așa, suntem diferiți, iar Unitatea e în Diversitate.  

Aneta Gonța, cercetătoare media 

___________________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.

 

Lasa un raspuns