O postare despre o presupusă crimă, sursă de știri cu detalii neverificate, date personale, acuzații și imagini cu victima în sicriu

0

Portalul Kp.md a publicat marți, 5 ianuarie, o știre în care a titrat: „Într-un sat moldovenesc, o femeie a fost bătută până la moarte, de copiii săi mai mari și de soț, în fața copiilor mici” (orig. В молдавском селе женщину забили до смерти ее старшие дети и муж на глазах у малышей). Articolul este scris în baza unei postări de pe o rețea socială și prezintă cazul unei femei ce ar fi decedat într-un sat din raionul Briceni. Știrea a fost preluată și de site-ul Nordnews.md, cu un titlu similar: „În raionul Briceni, o femeie a fost bătută până la moarte de copiii ei mai mari și de soț în fața copiilor mici” / В Бричанском районе женщину забили до смерти ее старшие дети и муж на глазах у малышей

Ambele articole conțin mai multe date cu caracter personal ale membrilor familiei vizate, precum și o fotografie cu victima în sicriu, cu fața descoperită, elemente ce contravin normelor jurnalistice de etică și deontologie. Mai mult, se oferă detalii despre modul în care ar fi fost maltratată victima, fără a fi respectată prezumția nevinovăției. Autorii ambelor redacții recurg la afirmații preluate de pe o rețea socială, fără să le verifice și să facă trimitere la surse oficiale, care să confirme faptele invocate. Totodată, în știri se speculează că „medicii ar fi informat la telefon că femeia a decedat din cauza Covid”, în timp ce realitatea ar fi alta.

În acest sens, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă reprezentanților presei: „Vom evita identificarea suspectaţilor înainte ca poliţia să formuleze acuzaţii. Vom găsi un echilibru între datoria de a relata faptele pentru cititori şi dreptul suspectatului la intimitate şi la un proces corect. (…) Nu vom dezvălui detalii (nume, adresă, domiciliu, numele părinţilor, rudelor etc.) care ar putea duce la identificarea suspectaţilor. Vom relata principalele fapte ale unei infracţiuni/crime, evitând descrierea în cele mai mici detalii ale crimelor sângeroase”. 

Cu referire la ilustrarea articolelor, același ghid afirmă: „Vom folosi mozaicul în fotografii şi fotografierea din spate a suspectaţilor sau a acuzaţilor, precum și fotografierea acestora din faţă contra luminii. (…)  Vom avea grijă să nu publicăm fotografii şocante, conţinutul violent sau indecent al cărora poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor”.  

Și Codul deontologic al jurnalistului conține prevederi despre faptul că mass-media nu trebuie să furnizeze publicului detalii morbide, inclusiv în cazul materialelor vizuale. La fel, codul recomandă abordarea cu acuratețe a unui astfel de subiect și publicarea informației numai după ce faptele au fost verificate: „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice.(…) În cazul în care verificarea informației și a surselor este imposibilă, respectiva informație poate fi făcută publică numai dacă nepublicarea ei poate aduce prejudicii societății. În asemenea situație trebuie indicat faptul că informația nu este verificată”.  

De asemenea, Codul deontologic îi obligă pe jurnaliști să respecte prezumția de nevinovăție, întrucât orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. (…) Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre crime, dezastre naturale, accidente și alte cazuri similare în care cineva suferă prejudicii de orice gen, asigurându-se de fiecare dată că publicarea unei atare informații nu va provoca noi suferințe celor prejudiciați sau nevinovați de cele întâmplate.

Lasa un raspuns