Percepția asupra mass-media în Moldova și perspectivele ei pentru 2021

0

În noiembrie 2020, Centrul pentru Jurnalism Independent, împreună cu partenerii săi, a publicat studiul „Percepția populației despre mass-media și aptitudinile mediatice în Republica Moldova”.  Unul dintre scopurile acestuia a fost evaluarea percepției despre presă și a abilităților media a moldovenilor în 2020. Chintesența raportului rezidă în următoarea concluzie: peste 60% dintre persoanele intervievate se simt informate cu privire la ce se întâmplă în general în Republica Moldova. În același timp, peste 40% dintre respondenți se declară mulțumiți de mass-media din țara noastră.

A fost analizat și nivelul de cunoștințe în aspecte precum propaganda și dezinformarea. Potrivit studiului, 65% din persoanele chestionate au răspuns că ar ști ce sunt știrile false, iar 44% – că ar cunoaște ce înseamnă termenul propagandă. Analiza mai relevă și că, pe de o parte, majoritatea respondenților familiari cu fenomenul știrilor false s-au arătat de acord (55%) sau mai degrabă de acord (33%) cu afirmația că știrile false sunt cele în care „jurnaliștii prezintă intenționat informații neadevărate ca fiind adevărate”.  Pe de altă parte, o mare parte din respondenți au fost mai mult sau mai puțin de acord cu afirmații care nu sunt neapărat caracteristice pentru știrile false, atribuind la acestea și informațiile neverificate de jurnaliști la veridicitate (72%), dar și materialele dezechilibrate, care se bazează pe o singură opinie (55%).

Însă diavolul se ascunde în detalii. Spre exemplu, studiul menționează că unii dintre respondenți s-au arătat convinși că dificultatea în identificarea falsurilor ține de fluxul prea mare de informație. Printre soluțiile pe care le-au enumerat cei prezenți pentru contracararea fenomenului de fake news se numără disciplinarea celor responsabili de răspândirea falsurilor prin intermediul instanțelor de judecată. În același timp, pentru a se documenta despre o știre din politică ce le-a trezit interesul, majoritatea moldovenilor caută pe Google tema știrii și accesează mai multe site-uri în care au încredere și nu se lasă pe mâna autorităților sau jurnaliștilor pentru a distinge informația veridică din fluxul mare de informație.

Un alt detaliu care reflectă la nivel de subtext tendințele și preferințele media ale moldovenilor este faptul că peste jumătate dintre respondenți au afirmat că includ întotdeauna televizorul când este ora știrilor. Dar au fost menționate și câteva exemple particulare oferite de respondenți. O participantă a povestit despre experiența sa cu prezentatorii de știri și reporterii de la postul național de televiziune, care nu ar avea o carismă și pregătire profesională necesară pentru a reda informația într-un mod real și atrăgător. Din acest motiv, ea nu primește plăcere când accesează acest canal TV. Un bărbat afirmă că nu urmărește posturile care au multe buletine de știri, considerând că acestea conțin prea multă informație.

Datele au fost contrapuse cu cele colectate în 2018, pentru a observa dinamica ascendentă sau descendentă în mai multe aspecte. Spre exemplu, în 2020, 58% dintre respondenți au declarat că privesc televizorul zilnic pentru a se informa, în comparație cu 68 la sută înregistrați în 2018. În comparație cu valul precedent al sondajului, mai puțini intervievați au menționat faptul că nu au încredere în nicio sursă media – 35% în 2020 și 44% în 2018. În același timp, mai mulți respondenți la sondajul din 2020 (56%, față de 47% în 2018) au afirmat că verifică cum sunt prezentate știrile în diferite surse mass-media.

S-a înregistrat și o evoluție în ceea ce privește încrederea în jurnalism în general. Peste 40% dintre respondenți sunt mai degrabă de acord cu faptul că jurnaliștii prezintă știrea fără să verifice dacă toate informațiile sunt veridice, cu aceeași afirmație au fost mai degrabă de acord fiecare al patrulea respondent din anul 2018. În același timp, participanții la sondaj mai degrabă nu sunt de acord cu faptul că „prezintă doar o parte din informația deținută” – 15% și, respectiv, „știrile prezentate superficial, false” – 13%, ponderi similare au fost înregistrate și în valul precedent.

Chiar dacă este un studiu făcut după o metodologie sociologică, acesta nu poate fi analizat doar prin prisma datelor pe care le oferă. Din lecțiile de literatură de la școală ne aducem aminte că o operă literară nu poate fi analizată fără a ține cont de contextul în care a fost scrisă, de perioada și țara în care a fost publicată, de procesele politice și sociale care au înconjurat autorul și oamenii despre care se povestește. Această regulă trebuie aplicată și la asemenea studii care ne explică anumite procese și evoluția sau involuția lor în societatea noastră.

Ori contextul anului 2020, an în care a fost desfășurată cercetarea, a fost unul extraordinar. Pandemia de Covid-19 ne-a dat lumea peste cap și ne-a schimbat cursul vieții într-o direcție ireversibilă pentru mulți ani înainte și în mai multe aspecte. Iar analiza datelor anume în acest context ne va ajuta să încercăm să proiectăm scenariile pentru viitor.

Un alt aspect important care ne poate ajuta să înțelegem concluziile raportului este faptul că el se referă în special la percepția populației. Și pentru că anul 2020 a fost un an deosebit pentru toată lumea, trebuie să luăm în considerație și probabilitatea că acest an a fost o provocare și pentru jurnaliști, care pur și simplu nu au fost pregătiți să gestioneze și proceseze anumite situații și informații legate de pandemie.

Istoriile și știrile din 2020 vor fi amintite de generații. Și aici cu siguranță nu este vorba doar de percepția audienței, ci și de felul în care au fost scrise. Ceea ce președintele CBS News, Susan Zirinsky, le-a scris angajaților săi în toiul 2020 se aplică tuturor reprezentanților din media, inclusiv celor din Moldova: „Mulți jurnaliști pot face știri și reportaje pe parcursul întregii cariere, fără ca să fie testați în modul în care ați fost testați voi”.

Analizând contextul Covid-19 și capacitatea mass-media de a livra informații în 2020, este important să ținem cont și de contextul global. Conform celor mai recente date de la Pew Research, care încorporează răspunsuri de la peste 9.200 de respondenți la nivel global, aproximativ 71% din oameni primesc acum cel puțin o parte din informațiile lor de știri de pe platformele de socializare. Cifra a crescut de la 68% în 2018 – deși Pew observă că modificările metodologiei lor fac compararea directă între cifrele din 2018 și 2020 dificile. Cu alte cuvinte, trendul de redirecționare spre new media vine mai mult din schimbarea modului de viață a majorității oamenilor, cauzat de pandemie.

Trecerea la regim de lucru și studii la distanță în 2020 ne-a ținut mai mult timp în fața calculatoarelor și smartphone-urilor decât în trecut. Și multe dintre aceste obișnuințe cu siguranță vor rămâne cu noi. Acum este important să înțelegem că educația media nu reprezintă doar educația digitală (capacitatea de a folosi acel calculator sau smartphone). Educația media vine întotdeauna la pachet cu gândirea critică și creativitatea. Doar cu acest complex de abilități un cetățean poate fi considerat pregătit pentru analizarea și filtrarea fluxului mare de informație din jur. Ori anume fluxul mare de informație este una din provocările desemnate de respondenții studiului menționat la început.

2021 va fi un an al schimbărilor digitale profunde și rapide în urma șocului produs de Covid-19. Blocările și alte restricții au încălcat vechile obiceiuri și au creat altele noi, dar abia anul acesta vom descoperi cât de fundamentale au fost aceste schimbări. În timp ce mulți dintre noi dorim să ne întoarcem la „normal”, este posibil ca realitatea să fie diferită pe măsură ce ieșim, cu atenție, într-o lume în care fizicul și virtualul coexistă după modele noi. Acesta, de asemenea, ar putea fi un an în care remodelarea modelelor mediatice și percepției lor va continua să facă schimbări și este important să înțelegem că incertitudinea a stimulat publicul să caute tot mai multă informație diversă.

Din păcate, studiul nu ne poate răspunde la o întrebare principială: dacă această schimbare pozitivă din 2020 față de 2018, prin care moldovenii au început să stea mai puțin (doar) la televizor și se informează tot mai des din diferite surse (majoritatea online), a fost cauzată de contextul pandemic sau nu. Anul trecut am stat mai mult timp pe acasă și am lucrat sau studiat în fața calculatoarelor, deci redirecționarea preferințelor spre sursele online ar putea fi un rezultat firesc. Prin urmare, este important ca autoritățile împreună cu societatea civilă să găsească metode mai eficiente și emergente de educare media a cetățenilor, pe de o parte, și de responsabilizare a emițătorilor de informație, pe de altă parte, ca acest trend să fie ascendent indiferent de împrejurări.

Dumitru Stoianov, 

jurnalist

____________ 

1http://media-azi.md/ro/publicatii/studiu-na%C8%9Bional-percep%C8%9Bia-popula%C8%9Biei-despre-mass-media-%C8%99i-aptitudinile-mediatice-%C3%AEn

2 https://edition.cnn.com/2020/12/31/media/2021-reliable-sources/index.html

3https://www.journalism.org/2021/01/12/news-use-across-social-media-platforms-in-2020/?utm_source=AdaptiveMailer&utm_medium=email&utm_campaign=21-01-12%20Social%20Media%20Update%20General%20Distro&org=982&lvl=100&ite=7690&lea=1696518&ctr=0&par=1&trk=

4https://www.socialmediatoday.com/news/new-research-shows-that-71-of-americans-now-get-news-content-via-social-pl/593255/

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Lasa un raspuns