Provocările procesului de alfabetizare media în Republica Moldova, analizate de autorități, experți, reprezentanți ai societății civile și ambasadori

0

Lipsa unei strategii naționale cu privire la educația media a populației și numărul insuficient de profesioniști în domeniu se numără printre provocările semnalate în studiul „Abordarea exhaustivă și avansarea alfabetizării media în Moldova”. Cercetarea a fost lansată miercuri, 17 noiembrie, de către Centrul pentru Jurnalism Independent în cooperare cu Centrul Baltic pentru Excelență în Media. În cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor preliminare ale cercetării, experți, reprezentanți ai societății civile și ambasadori au abordat problemele și au sugerat soluții.

Angela Vacaru, autoarea studiului „Abordarea exhaustivă și avansarea alfabetizării media în Moldova”, a remarcat, în urma intervievării mai multor reprezentanți ai societății civile și experți din domeniu, că la nivel național nu există o strategie care să vizeze educația media. „Toți cei intervievați au menționat că există lacune de comunicare și coordonare între instituții, atât intersectorial, cât și intra sectorial. Din cauza acestor lacune și poate a lipsei de coordonare la nivel național intersectorial, există momente fie de sincronizare a eforturilor de alfabetizare media implementate, fie suprapunerea, investirea și crearea unor activități similare”, a explicat cercetătoarea. O altă problemă ține de insuficiența cadrelor didactice care să predea cursul Educație pentru media.

Angela Vacaru susține că este necesară identificarea unei instituții responsabile de domeniul alfabetizării media, precum și preluarea bunelor practici din țări cu profil similar Republicii Moldova. Ea a mai vorbit despre rolul Consiliului Audiovizualului (CA), care trebuie să fie „proactiv în sancționarea dezinformării, manipulării și a știrilor false. Și să fie mai deschis și proactiv la reacțiile și informațiile primite din partea societății civile”.

Experta a precizat că cercetarea conține concluzii preliminare, iar documentul final va fi lansat în luna decembrie a acestui an.

ROLUL TRM ȘI PRIORITĂȚILE PARLAMENTULUI

În cadrul evenimentului, președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, s-a referit la rolul furnizorului public de servicii media în procesul de alfabetizare a populației. „La compania Teleradio-Moldova, în special la televiziune, ar trebui să fie programe, emisiuni care să se refere la media literacy (din engl., educație media, n.r.). Acum, poate, o formulă mai bună ar fi ca în diferite emisiuni care se adresează diferitor categorii de public să fie inserate rubrici, și în emisiunile pentru copii, și cele pentru adulți, astfel ca componenta de media literacy să fie prezentă și să ajungă la populație. Or, Teleradio-Moldova are acoperire și sper că are și autoritate în public”, a argumentat ea.

Președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului, Liliana Nicolaescu-Onofrei, susține că lupta cu dezinformarea și propaganda se numără printre prioritățile noii garnituri legislative. „Este devreme să vorbim că putem lucra doar pe palierul educației și alfabetizării media. Cred că avem încă foarte multe de făcut pe partea de combatere a dezinformării a falsurilor, a propagandei. Acestea sunt pentru noi deocamdată lucruri prioritare și aici, evident, este o parte importantă și a noastră, a comisiei de profil din Parlament, a parlamentarilor. Parlamentul, ca fondator al TRM și ca organism care poate executa controlul parlamentar privind respectarea legii în cazul entităților publice, evident că trebuie să acționăm pe aceste două paliere: pe de o parte, cea legală, și pe de altă parte – controlul parlamentar asupra modului în care își îndeplinesc activitate entitățile publice din domeniu”, a menționat deputata.

ALFABETIZAREA MEDIA, VITALĂ ÎN ERA INFODEMIEI

Ambasadorii prezenți la eveniment au remarcat relevanța educației media în contextul infodemiei generate de pandemia de Covid-19. „Am realizat cât de important este să fim vigilenți cu privire la felul în care consumăm informația care ne este oferită. De fapt, coronavirusul și pandemia au fost însoțite de o infodemie masivă și care a fost folosită în această campanie de vaccinare. (…) Suntem martorii mai multor informații false, teorii ale conspirației, care sunt de asemenea parte a unor campanii de dezinformare din partea actorilor străini”, a menționat Janis Mazeikis, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova

Potrivit lui, alfabetizarea media trebuie să înceapă de pe băncile școlii, astfel ca tinerii să cunoască „cum să filtreze și cum să distingă informația de sursele de dezinformare”.

Uldis Mikuts, ambasadorul Letoniei la Chișinău, a amintit că dezinformarea și falsurile reprezintă „un risc serios” pentru democrațiile lumii. „Credem că trebuie să avem un efort comprehensiv în această perioadă de infodemie. Letonia are propria abordare în combaterea dezinformării și anume prin întărirea rezilienței. Letonia a ales o abordare comprehensiv-societală, prin creșterea conștientizării față de pericolul dezinformării, întărirea mass-mediei pluraliste și independente, implicarea societății civile”, a enumerat diplomatul.

„Organizațiile mass-media și societatea civilă din Letonia realizează proiecte inovative de educație media, disciplina fiind inclusă în manualele școlare. Dacă vorbim de nivelul internațional, Letonia a fost unul dintre inițiatorii rezoluției ONU cu privire la săptămâna mondială a alfabetizării media”, a amintit Uldis Mikutz.

Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher, s-a referit la implicarea guvernului britanic în susținerea eforturilor de introducere a cursului opțional de Educație pentru media în școli. „Eu am participat la un eveniment cu un grup de profesori, acum câteva luni, și am văzut efectul acestui proiect. Educația mediatică poate și ar trebui să schimbe cu succes atitudini și comportamente. În consecință, elevii vor fi mai bine pregătiți să facă față provocărilor”, a conchis diplomatul.

Lasa un raspuns