Studiu de caz. Adoptarea hotărârii privind decretarea stării de urgență, abordată selectiv și cu accente opuse

0

Decizia de instituire a stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova, aprobată de Parlament pe 17 martie, a fost în vizorul tuturor celor 12 instituții media monitorizate. Abordarea a fost însă diferită de la o instituție la alta. Unele au încercat să prezinte în lumină pozitivă Guvernul și/sau unele partide de guvernare (NTV Moldova, Accent TV, Primul în Moldova, Sputnik.md, Kp.md), inclusiv prin excluderea detaliilor (estomparea) despre discuțiile în contradictoriu și replicile lansate de opoziție la în plen. Alte instituții media, pe de altă parte, au încercat să prezinte pe tonuri negative Executivul și să poziționeze în lumină pozitivă partidele de opoziție (Prime TV, Publika.md). O abatere admisă de câteva instituții media monitorizate (Unimedia.info, Accent TV și Sputnik.md) ține de mențiunea că proiectul hotărârii stării de urgență a fost aprobat „unanim” (fapt vociferat din prezidiu de președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi), ceea ce nu corespunde adevărului întrucât cel puțin un deputat s-a abținut de la procedura de vot (Dumitru Alaiba). 

În „Mesager”-ul din 17 martie, Moldova 1 a difuzat două știri despre aprobarea hotărârii privind instituirea stării de urgență în Republica Moldova. Prima din ele a vizat dezbaterile parlamentare pe marginea deciziei, iar a doua a fost despre opinia președintelui Igor Dodon la subiect. Dacă în cazul primei știri, televiziunea publică a reflectat neutru și echidistant informația, inclusiv prin inserarea opiniilor diverse (prim-ministrul Ion Chicu, reprezentanți ai opoziției – PAS, PPDA, Pro-Moldova), atunci în cazul celei de-a doua știri, Moldova 1 l-a favorizat pe șeful statului prin faptul că știrea a fost construită exclusiv în baza unui insert video de aprox. 45 de secunde cu declarația lui Igor Dodon pe marginea deciziei de instituire a stării de urgență și ce va întreprinde Guvernul în acest sens. 

În buletinul de știri din 17 martie, NTV Moldova a difuzat o știre despre instituirea stării de urgență în țară. Postul TV a tratat subiectul superficial (tehnica estompării), reieșind din  faptul că știrea s-a bazat pe o singură sursă – prim-ministrul Ion Chicu, iar opinia acestuia a constituit 100 de secunde din totalul știrii de 150 de secunde. Această instituție media nu a prezentat opinia altor surse (ex. reprezentanți ai partidelor parlamentare, experți etc.), ceea ce poate fi calificat drept selectare părtinitoare a declarațiilor și surselor într-o știre. 

Accent TV a difuzat o știre la subiect în buletinul informativ din 17 martie. Articolul a avut două surse: prim-ministrul Ion Chicu și președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Accent TV nu a inclus în știre declarațiile și/sau opiniile celorlalte partide parlamentare (de opoziție), ci s-a rezumat doar la a menționa că „după dezbateri îndelungate și numeroase declarații, precum și după o pauză de 20 de minute, pe care deputații din fracțiunea Platforma DA aveau nevoie să o ia pentru a se gândi dacă să voteze sau nu proiectul stării de urgență, acest document a fost aprobat în unanimitate” (selectarea părtinitoare a surselor și declarațiilor). Totodată, Accent TV a admis un fals când a menționat că proiectul privind starea de urgență a fost votat unanim or, cel puțin un parlamentar (deputatul PAS Dumitru Alaiba) nu a votat acest proiect de lege. 

Primul în Moldova a difuzat o știre în buletinul informativ din 17 martie. Această televiziune a prezentat dezechilibrat informația, exponenții Guvernului (Ion Chicu), ai PSRM (Vlad Bătrîncea) și PDM (Pavel Filip) fiind prezentați într-o lumină exclusiv pozitivă (tehnica Salvatorului național), în timp ce partidele de opoziție (PAS, PPDA, Pro-Moldova/Andrian Candu, Partidul Șor/Marina Tauber) au fost plasate într-un context negativ (tehnica dușmanului intern). Totodată, Primul în Moldova a mai admis: 

  • Manipulare prin intermediul imaginilor video. Peste inserturile video cu prim-ministrul Ion Chicu, autorii au suprapus imagini cu spitalele din țară, care reflectau o situație perfectă a acestora: saloane cu un pat, tehnică medicală performantă, curățenie ideală etc.. De partea cealaltă, opinia reprezentantei Partidului Șor, Marina Tauber, au fost însoțite de imagini video de la o acțiune de protest organizată de acest partid; 
  • Amestecul faptelor cu opinii: „Unii deputați s-au remarcat prin preziceri sumbre privind economia țării în urma stării de urgență. Ion Chicu însă i-a chemat la calm, pentru că sunt analizate diferite scenarii”; „Mai mult, parlamentarii din opoziție au aruncat săgeți în adresa Guvernului pentru faptul că nu au anulat alegerile parlamentare care au avut loc duminica trecută în circumscripția Hîncești”

În buletinul informativ din 17 martie, RTR Moldova a difuzat o știre despre instituirea stării de urgență și adoptarea inițiativei în Parlament. Autorii au inclus în text declarațiile lui Ion Chicu, lansate la tribuna Legislativului, au menționat despre faptul că unele partide de opoziție au criticat perioada de 60 de zile cerută de Executiv, precum și ideile-cheie despre ce presupune starea de urgență. RTR Moldova a reflectat informația neutru și echidistant, fără a admite abateri deontologice și/sau tehnici de dezinformare. 

Prime TV a difuzat, în buletinul din 17 martie, o știre tematică de 5 minute și, de asemenea, prezentatorul știrilor a explicat într-o intervenție directă în ce ar consta starea de urgență și aspectele acesteia (5 minute). Pe de o parte, Prime TV a reflectat într-un mod mai degrabă negativ acțiunile Guvernului, ale PSRM-ului și ale premierului Ion Chicu: „Premierul a fost taxat pentru că nu a venit pregătit în fața deputaților”; „Premierul Ion Chicu a preferat să răspundă cu sarcasm la întrebările despre măsurile concrete în situația de urgență”; „Deputații socialiști au sărit în apărarea Guvernului… ”. Pe de altă parte, televiziunea a reflectat într-o lumină mai degrabă pozitivă partidele de opoziție (Pro-Moldova, PAS, PPDA): „Decizia a fost votată după ore în șir de dezbateri, acuzații și replici acide. Opoziția s-a arătat nemulțumită că premierul Ion Chicu a venit în Parlament cu un proiect de lege vag, fără a anunța exact măsurile care vor fi aplicate de fiecare instituție a statului, după declararea stării de urgență”. Totodată, Prime TV a admis și un caz de amestec al faptelor cu opinii: „În ciuda criticilor, proiectul de hotărâre privind instituirea stării de urgență a fost votat. Perioada a suferit însă schimbări în ultimele 24 de ore. Guvernul s-a bâlbâit ieri la acest subiect. Inițial, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a vorbit despre 30 de zile. Propunerea a fost votată de Executiv…”

Publika TV a difuzat o știre despre instituirea stării de urgență. Informația a fost prezentată fiind folosit practic același scenariu, text și imagini ca și în știrea de la Prime TV.

Jurnal TV a difuzat două știri despre instituirea stării de urgență în buletinul informativ din 17 martie. Prima a fost despre dezbaterile din Legislativ, iar în a doua s-a explicat detaliat ce înseamnă starea de urgență impusă pe teritoriul Republicii Moldova. Jurnal TV a reflectat informația într-un mod neutru și echidistant, atribuind timp de emisie tuturor celor vizați.

În buletinul informativ din 17 martie, Televiziunea Centrală a difuzat două știri despre aprobarea stării de urgență în țară. Postul TV a început buletinul informativ cu o știre despre ce înseamnă și ce prevede starea de urgență. Ulterior, peste câteva știri, Televiziunea Centrală a difuzat un material despre prezentarea proiectului hotărârii în Parlament de către Ion Chicu și dezbaterile care au avut loc în Legislativ pe marginea inițiativei. În reflectarea subiectului, jurnaliștii de la această televiziune au admis un caz de generalizare: „După ce șeful Executivului a fost luat la întrebări, deputații au declarat că acesta a venit cu tema nepregătită în Parlament”.

Pe 17 martie, Unimedia.info a publicat șase știri cu referință la adoptarea stării de urgență în Republica Moldova. Tematica acestora a ținut de dezbaterile în Parlament pe marginea hotărârii; ce semnifică starea de urgență adoptată; care vor fi efectele economice ale acesteia; precum și îngrijorarea unor deputați pe marginea unor aspecte ale hotărârii adoptate. În una din știri, Unimedia.info a admis un fals: „Deputații au votat unanim instituirea stării de urgență. Ce recomandări și măsuri au înaintat Guvernului”. Chiar dacă președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a menționat că proiectul de hotărâre a fost „votat unanim”, amintim că cel puțin unul din deputații prezenți nu a votat pentru această hotărâre. În acest caz, Unimedia.info avea misiunea să verifice informația până a fi publicată. 

Sputnik.md a publicat, la fel, șase știri la temă în ziua de 17 martie. Echipa a publicat opinia oficialilor pe marginea acestei hotărâri (premierul Ion Chicu), însă nu a menționat în niciun fel despre dezbaterile din Parlament pe marginea acestei hotărâri (implicit nu a prezentat opiniile și declarațiile partidelor de opoziție în acest sens). Pe de altă parte, într-o știre separată, Sputnik.md a prezentat opinia Avocatului Poporului pe marginea unor aspecte ale hotărârii precum și unele „îngrijorări” ale acestuia. Ca și alte instituții media, în una din știri Sputnik.md a menționat despre faptul că „hotărârea Parlamentului a fost adoptată cu votul tuturor deputaților prezenți în sala de plen” (fals) – informație incorectă întrucât cel puțin unul din deputați s-a abținut de la vot. 

În aceeași zi, Kp.md a publicat două articole despre instituirea stării de urgență. Unul din ele a vizat opinia premierului Ion Chicu, iar în altul Kp.md a făcut un live-text de la ședința Paramentului în care s-a adoptat hotărârea stării de urgență. În cel din urmă, Kp.md și-a arătat tendențiozitatea prin folosirea accentelor ironice în adresa deputaților din opoziție: „Ședința Parlamentului se desfășoară de trei ore. Și, în acest moment, s-a trezit Perciun (Dan Perciun, deputat PAS) și a întrebat în baza căror legi a fost adoptată această decizie” (orig, „Заседание парламента идет уже более 3 часов. И тут проснулся Перчун и спросил, на каких законах базируются принятые решения”); „A ieșit Țîcu (Octavian Țîcu, deputat neafiliat), are și el întrebări. O-o-o, a început. Nunți, Plahotniuci… căruia și ce îi lipsește deja” (orig. „Вышел Цыку, и у него есть вопросы. О-о-о, началось. Свадьбы, Плахотнюки… кому что, в общем); „Slusari nu a înțeles totul. Cere să i se lămurească…” (orig. „Слусарь не все понял. Просит еще объяснить”). Pe de altă parte însă: „Premierul Ion Chicu își începe discursul și le mulțumește cetățenilor…” (orig. „Выступает премьер-министр Ион Кику. Благодарит граждан…”); „Președinta Parlamentului le-a urat tuturor sănătate… Ea i-a chemat pe toți la calm…” (orig. „Спикер пожелала всем здоровья… Спикер Гречаный призвала к спокойствию”).

Context:

Pe 16 martie 2020, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Igor Dodon a cerut Guvernului instituirea stării de urgență pe teritoriul Republicii Moldova ca urmare a pandemiei mondiale provocate de noul coronavirus. Executivul s-a întrunit în aceeași zi, la ora 19.00, într-o ședință la care a decis să solicite Parlamentului să voteze pentru instituirea stării de urgență pentru 30 de zile – termen propus de ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi. A doua zi, pe 17 martie, deputații s-au întrunit în ședință la ora 12.00 pentru a dezbate subiectul. În cadrul întrunirii, premierul Ion Chicu a ținut un discurs de la tribuna Parlamentului în care a cerut ca starea de urgență să fie instituită pentru 60 de zile. După o serie de dezbateri, proiectul hotărârii a fost adoptat de majoritatea celor prezenți în sală. 

Victor Gotișan, cercetător media

________________________

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și poporului britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și UK Aid. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea UK Aid, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Captură foto: Primul în Moldova

Lasa un raspuns