Studiu de caz. Protestul din 24 aprilie de la Chișinău: manipulare și dezinformare en-gros

1

Context: În duminica de 24 aprilie 2016, la Chișinău a avut loc o acțiune de protest, organizată de Platforma „Demnitate și Adevăr”. Liderii acesteia au chemat oamenii în stradă pentru a cere desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate în aceeași zi cu scrutinul prezidențial din 30 octombrie a.c.. Manifestația a început în Piața Marii Adunări Naționale, după care protestatarii au înconjurat clădirea Guvernului. Ulterior, ei au mers în marș la domiciliul democratului Vlad Plahotniuc, de pe str. Bulgară și la sediul Companiei GBC, care aparține acestuia, de pe bd. Cantemir. În ambele locuri între manifestanți și polițiștii care formau cordoane de protecție au avut loc ciocniri, cineva din mulțime aruncând în apărătorii ordinii publice cu ouă și cu pietre. A doua zi, ministrul de Interne a anunțat că a fost deschis un dosar penal pentru dezordini în masă și că 17 polițiști au fost răniți.

Felul în care evenimentul a fost reflectat de către unele portaluri de știri, posturi TV și corespondentele lor de pe web vorbește despre mai multe încălcări ale Codului Deontologic al Jurnalistului și despre elemente de manipulare și dezinformare, precum:

Tăinuirea faptelor, amestecul dintre adevăr și minciună, prezentarea selectivă a faptelor. Aceste elemente de manipulare au fost prezente în știrea difuzată în seara de 24 aprilie de Publika TV. Pentru a descrie parcursul și comportamentul protestatarilor, în știre se spune: „După câteva minute, protestatarii au rupt cordonul de poliție de lângă sediul Procuraturii Municipale de pe strada Bulgară”. De fapt, manifestanții au mers la strada Bulgară pentru a picheta blocul în care locuiește Vlad Plahotniuc. Tot din această cauză acolo se afla cordonul de polițiști și nu, așa cum se lasă să se înțeleagă din știre, pentru a proteja sediul Procuraturii Municipale. Jurnaliștii au tăinuit motivul pentru care coloana de manifestanți s-a aflat anume în acel loc. Faptul că informația cu pricina a fost omisă din știre a putut induce consumatorul în eroare, creându-i impresia că mulțimea scăpată de sub control devastează tot ce îi stă în cale și atacă polițiștii.

Și în continuare, în cadrul știrii, faptele au fost prezentate selectiv, unele informații fiind tăinuite. „Un alt grup de protestatari a mers spre o clădire de birouri, a rupt cordonul de poliție, a aruncat cu pietre și a încercat să răstoarne un autobuz”. Clădirea de birouri nu este un obiect spre care manifestanții s-au îndreptat întâmplător – acolo se află sediul Companiei „Global Business Center”, ce aparține politicianului și omului de afaceri Vlad Plahotniuc, pe care manifestanții îl acuză că ar fi acaparat statul. La fel, a fost tăinuit faptul că în tot acest timp liderii protestelor au chemat mulțimea la calm, la stoparea actelor de violență și vorbeau despre riscul existenței unor provocatori.

Din știrile Publika TV au lipsit mai multe informații relevante despre protest, cum ar fi aprobarea unei rezoluții, revendicările formulate de protestatari, acuzațiile aduse guvernării etc. Astfel, consumatorul nu a aflat decât informații selective despre eveniment. Acest lucru îl poate face să își formeze o impresie greșită despre realitate.

Lista resurselor media care au prezentat de o manieră selectivă informația despre protestul de duminică poate continua. Astfel, nici în știrile difuzate de Sputnik.md jurnaliștii nu au explicat ce este „Global Business Center” și de ce protestatarii au mers anume acolo. Portalul Gagauzinfo.md a difuzat o singură știre referitoare la protest, în care a prezentat doar o parte din fapte. Făcând trimitere la relatările unui corespondent de la Sputnik.md, portalul a informat doar despre faptul că manifestația a fost una antiguvernamentală și că protestatarii au aruncat cu pietre în polițiști, au pichetat casa lui Vladimir Plahotniuc, au rupt cordonul de poliție și un manifestant a fost reținut. Novostipmr.com, făcând trimitere la RIA Novosti, a informat doar despre motivul protestului și despre faptul că manifestanții au înconjurat clădirea Guvernului. Restul faptelor – pichetarea celor două imobile și ciocnirile cu poliția – au fost omise.

Comentarea și interpretarea faptelor. Această încălcare a Codului Deontologic, care interzice jurnalistului să își exprime propria opinie în știri, a fost identificată în informația difuzată de Kp.md, care a făcut transmisiuni online de la fața locului, însă a prezentat faptele cu amestec de comentarii: «После того, как собрались все, кто смог добраться, митингующие на площади единогласно утвердили резолюцию и отправились окружать здание правительство. Официально это объяснили желанием показать свою мощь, на практике смысл действа оказался тяжело уловим, поскольку в здании кабмина все равно никого не было».

La fel s-au abătut de la normele deontologice și au comentat faptele jurnaliștii de la Sputnik.md, care în ziua de 24 aprilie au difuzat o știre cu titlul „Organizatorii protestelor își pregătesc alibiul”. În text se spunea că „Invitații care au comentat în direct protestul la un post de televiziune, apropiat Platformei „Demnitate și Adevăr”, au declarat că violențele nu sunt organizate de protestatari, ci de provocatori”, iar în a doua frază autorul comenta că „Un canal de televiziune, apropiat Platformei „Demnitate și Adevăr”, pregătește terenul pentru ca organizatorii protestului de duminică să iasă basma curată în cazul în care manifestația va degenera în violențe”.

Reproducerea acuzațiilor fără reacția persoanei/instituției vizate. În știrea de la Jurnal TVUn nou protest de amploare în capitală”, unul dintre liderii Platformei DA l-a numit, de la tribună, pe președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, „cel mai corupt judecător din Republica Moldova”. Cel vizat nu a fost solicitat să comenteze acuzația, cum ar fi fost deontologic. Jurnaliștii de la Sputnik.md, la fel, au reprodus acuzațiile lansate de protagonistul unei știri – Vasile Năstase, care a declarat că poliția a folosit gaz paralizant, nu lacrimogen -, însă nu au verificat informația și nu au solicitat reacția Ministerului de Interne sau a Inspectoratului General de Poliție.

Generalizarea cu scop manipulator. În ziua protestelor, Agenția „Moldpres” a difuzat o singură știre despre acțiunea din centrul capitalei, care a conținut o acuzație formulată de protestatari la adresa autorităților, în ceea ce ține de blocarea transportului spre Chișinău. Pe parcursul zilei, la această acuzație a existat o reacție din partea autorităților, însă știrea nu a fost completată. A doua zi, pe 25 aprilie, „Moldpres” a difuzat o știre cu titlul „Partidele parlamentare dezaprobă protestele de ieri”. În text sunt citați doi deputați – Sergiu Sârbu de la Partidul Democrat și neafiliata Violeta Ivanov, prezentată drept „lider al Platformei Social Democratice „Pentru Moldova”” -, iar despre deputații Partidului Liberal se spune că nu au răspuns al telefon. În realitate, Sergiu Sârbu și Violeta Ivanov nu reprezintă toate partidele parlamentare, de aceea, titlul și primul alineat al știrii sunt manipulatorii și corespund tehnicii de generalizare „majoritatea crede asta”. În Parlament sunt în prezent cinci grupuri parlamentare: al PSRM, PCRM, PLDM, PDM și PL, la care se adaugă deputații neafiliați. Generalizator a fost și titlul știrii „Țara s-a mobilizat la protest de la Jurnal TV. În aceste cazuri se face apel la tipul de argument ad populum, calificat de comunicatori drept manipulativ și folosit pentru a conferi credibilitate unei afirmații. „Premisa falsă introdusă în raționament este că o opinie cu care foarte mulți sunt de acord ține loc de adevăr”, se arată în acest sens într-un studiu al Institutului „Ovidiu Șincai” din București1.

Etichetarea. Eticheta „oligarh” a fost folosită de Publika TV și Jurnal TV în toate știrile în care au fost pomeniți, respectiv, politicianul și omul de afaceri Vlad Plahotniuc, proprietar al acestui post, și oamenii de afaceri Victor și Viorel Țopa, deținători ai postului Jurnal TV și care în prezent se află în Germania. Etichetarea are drept scop diminuarea credibilității și slăbirea autorității persoanei vizate.

Citarea experților necunoscuți și repetarea unei idei false pentru a-i conferi credibilitate. În majoritatea știrilor despre protest, difuzate în prima parte a zilei de 24 aprilie de către Publika TV și Publika.md, a fost repetată fraza „Experții califică această manifestare ca fiind o acțiune de lansare în campania electorală a Partidului DA, în spatele căruia ar sta oligarhii Victor și Viorel Ţopa”. Cu toate acestea, nu a fost citat niciun expert concret care să formuleze ideea în cauză. Astfel, s-a încercat deturnarea atenției de la revendicările protestatarilor și, totodată, acreditarea ideii că are loc o acțiune electorală. Tot aici, distingem procedeul de manipulare care presupune repetarea unui fals pentru ca într-un final acesta să fie luat drept adevăr.

Citarea inexactă, scoaterea din context și manipularea prin titlu. Observatori CReDO: protestele din centrul capitalei au fost acte de huliganism și în formă gravă– în această știre, președintele Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf, a fost citat inexact cu o declarație pe care o făcuse pe Facebook. Sergiu Ostaf a scris, într-o postare, concluziile preliminare ale observatorilor CREDO privind desfășurarea protestului: „„În mare parte s-a menținut caracterul pașnic, însă au existat trei incidente violente, din care Ștefan cel Mare/Bulgară (15.40-16.10) a fost cu maximă tensiune și cu multiple acțiuni de violență, însă care nu au purtat caracterul sistematic. Încercările repetate de a sparge primele cordoane de poliție spre str. Bulgară au purtat caracterul violent, a doua încercare de a sparge cordoanele fortificate ale poliției au purtat caracterul violent cu multiple cazuri în care unii protestatari violenți au uzat pietre aruncate în polițiști. Aceste acte pot fi calificate ca huliganism și în formă gravă”. Jurnaliștii au scos din context calificativul „huliganism în forma gravă” și, folosindu-l în titlu, l-au extins asupra întregii manifestații care a avut loc la 24 aprilie în centrul Chișinăului. Or, în Piața Marii Adunări Naționale protestul nu a fost marcat de niciun act de violență. Acest procedeu, de manipulare prin titlu, este recunoscut de specialiști drept unul dintre cele mai răspândite, în special, în mediul online, unde o mare parte dintre consumatori citește și reține doar titlurile.

În știrea cu titlul „Oficial european: organizatorii protestelor sunt derutați și nu știu ce să facă mai departe”, plasată pe site-ul Publika.md la 24 aprilie, ora 16.43, s-a făcut trimitere la spusele unui reprezentant al Delegației UE în Republica Moldova, care ar fi solicitat anonimatul și care ar fi discutat cu reporterii de la Newsmaker.md. În materialul de pe Newsmaker.md, la care s-a făcut trimitere prin link activ, reporterii scriu: «Он считает, что лидеры митинга ожидали большего числаучастников, и поэтому ведут себя нерешительно», și îl citează pe diplomat cu declarația: «Неясно, чего они хотят добиться, окружая здания. Посмотрим, что последует дальше». Respectiv, jurnaliștii de la Publika au tradus, în text, declarația prin «Nu este clar ce îşi doresc prin încercuirea clădirii Guvernului. Vom vedea ce se va întâmpla mai departe». În text nu se confirmă afirmația din titlu că organizatorii «nu știu ce să facă mai departe». Aflăm doar că diplomatul așteaptă să vadă «ce se va întâmpla mai departe».

Manipulator este și titlul știrii „Manifestații în PAMN cu întârziere de o oră. Partidul „Platforma DA” și-a scos simpatizanții la un nou protest”, publicată de Publika.md. Formularea este manipulatoare, întrucât sugerează că oamenii adunați în PAMN sunt conduși, sunt manipulați și nu au venit din convingerea proprie. Știrea are și carențe de documentare – reporterii nu au solicitat opinia participanților la protest, pentru a vedea dacă într-adevăr „cineva i-a scos în stradă” sau au venit din alte motive.

Exemplu de titlu manipulator și care induce în eroare cititorul este și cel din 25 aprilie de pe Sputnik.md – „Vasile Năstase și-a pierdut cunoștința și s-a târât pe brânci”. Din această afirmație, făcută pe fundalul știrilor despre violențele înregistrate în timpul manifestației de duminică, se poate înțelege că Vasile Năstase a fost atacat și că cititorul va afla din știre detalii despre asta. În realitate, în text se găsește o declarație a lui Vasile Năstase, în care acesta acuză poliția că a folosit gaze paralizante și nu lacrimogene, iar drept argument aduce propria mărturie despre starea în care s-a aflat cu o zi înainte. În loc să pună la îndoială această informație și s-o verifice, așa cum ar fi corect din punct de vedere deontologic, jurnaliștii au dat-o drept fapt împlinit și au plasat-o în titlu.

O altă interpretare a declarațiilor constatăm în știrea „Organizatorii protestului care s-a soldat cu polițiști și civili răniți fug de responsabilitatede la Publika.md, unde este citat deputatul Chiril Lucinschi. Contrar celor afirmate în titlu, el este prezentat nu ca organizator, ci ca participant la proteste, cu declarația făcută pentru Deschide.md: „Noi foarte clar am îndemnat la proteste pașnice. Îmi pare rău că ele au deviat, dar nu vreau să caut vinovații în aceasta zi când marcăm o sărbătoare religioasă importantă! Noi continuăm să optăm pentru proteste pașnice!”. Din această declarație nu rezultă că „organizatorii protestului de Duminica Floriilor, care a degenerat în violențe, încep să se debaraseze de orice responsabilitate”, precum se spune în debutul știrii și în titlu.

Manipularea emoțională prin folosirea muzicii și versurilor. În ediția de știri de la ora 19.00 de la Jurnal TV a fost difuzat un fragment video care a avut rol de generic înainte și după blocul de știri despre proteste. Aici, pe fundalul imaginilor cu mulțimea adunată la protest, a răsunat „Cântecul zorilor” pe versurile lui Alexei Mateevici:

Vezi în zarea depărtării
Zorile se-aprind,
Sfânta zi a învierii
Vine strălucind.
 
Scoală, frate! Căci ne cheamă
Zorile ce vin
Scoală, frate, și i-ați seamă:
Singur ți-ești stăpân.
 
Dar destul! Venit-a ceasul,
Ceasul așteptat,
ca să dăm noi jos necazul,
Care l-am răbdat.

Muzica și versurile sunt recunoscute ca mijloace de generare a emoțiilor și de manipulare emoțională a publicului. Folosirea acestui procedeu este acceptată în cazul filmelor, al emisiunilor de divertisment, al documentarelor, însă nu și în jurnalele de știri. În acest caz postul Jurnal TV s-a substituit organizatorilor protestelor și a devenit una dintre tribunele de la care oamenii au fost chemați la manifestație.

Exacerbarea faptelor, adică accentuarea nejustificată, intensificarea artificială a amplorii faptelor și exagerarea sentimentelor cu scopul de a promova anumite mesaje sau a discredita persoane sau grupuri. Și acest procedeu poate fi distins în construcția principalei ediții de știri din 24 aprilie, de la ora 19.00, de la Jurnal TV. În cadrul acestui program știrilor despre protestul desfășurat la Chișinău le-au fost alocate 45 de minute din totalitatea celor 49, cât a durat Jurnalul. Astfel, vorbitorii de la tribună și simpatizații lor din mulțime au beneficiat de spațiu extins în Jurnal, chiar dacă mulți dintre ei au exprimat unele și aceleași idei.

Viorica Zaharia

_____________

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).

1 Analiză privind manipulările în campaniile electorale”, http://www.fisd.ro/PDF/mater_noi/Raport_Manipulare_FINAL.pdf