Studiu // În perioada 2014-2019, CA nu a contribuit „în niciun fel” la combaterea fenomenului știrilor false

0

Începând cu anul 2014, știrile false au căpătat proporția unui fenomen și au intoxicat spațiul informațional din Republica Moldova, iar Consiliul Audiovizualului s-a manifestat mai degrabă ca un actor pasiv în acest sens, protejând instituțional furnizorii de servicii media afiliați politic. Concluzia se conține în studiul „Fenomenul știrilor false în Republica Moldova și (in)acțiunile autorității de reglementare în audiovizual în vederea combaterii acestui fenomen”, publicat luni, 11 mai, de Asociația Presei Independente.  

Studiul analizează evoluția fenomenului știrilor false în țara noastră în perioada 2014-2019 și activitatea Consiliului Audiovizualului pentru combaterea propagandei externe și interne la TV și radio. În topul falsurilor regăsim mai multe știri cu tentă politică: despre faptul că Maia Sandu va aduce 30 de mii de sirieni în Republica Moldova sau că politiciana a lăsat bugetarii fără salarii, că Acordul de Asociere cu UE a deteriorat relațiile comerciale cu Federația Rusă, că Parlamentul European cere lichidarea statului Republica Moldova. De asemenea, s-au remarcat și câteva falsuri cu tematică socială, bunăoară că limba rusă a fpst interzisă în farmaciile din Republica Moldova sau că 400 de adolescenți s-au sinucis în perioada 2012-2015 din cauza examenelor de absolvire dificile.

În studiu se constată că fenomenul știrilor false a fost abordat de autorități mai mult la nivel de declarații, decât de acțiuni propriu-zise, iar CA – instituția responsabilă de aplicarea sancțiunilor în cazul posturilor radio sau TV care se abat de la normele deontologice – a avut mai mult un comportament declarativ.

De exemplu, în perioada 2014-2015, Consiliul Audiovizualului a realizat trei monitorizări tematice care au vizat respectarea principiului echilibrului social-politic, echidistanței și obiectivității în cadrul emisiunilor informative retransmise din Federația Rusă: „Время” (Prime TV), „Сегодня” (TV7), „Вести” (RTR Moldova), „Новости 24” (Ren Moldova) și „Вести” (Rossia 24). „Toate cele trei rapoarte de monitorizare au atestat încălcări ale legislației naționale în domeniul audiovizualului, în construcția știrilor fiind folosite elemente de falsificare. Însă Consiliul s-a limitat la aplicarea unor sancțiuni companiilor moldovenești care retransmit posturile TV rusești și doar postul Rossia 24 a fost sistat spre difuzare în Republica Moldova, inițial pentru o perioadă de șase luni, ulterior pentru o perioadă nedeterminată”, remarcă autorii.

În anul 2016, an electoral, au fost lansate mai multe falsuri în scop electoral, dar abia în februarie 2017 două posturi TV s-au ales cu avertizări publice. În 2018 au fost aplicate nouă sancțiuni distribuitorilor de servicii media, iar în 2019 CA a aplicat o singură sancțiune la capitolul securizării spațiului informațional, mai relevă cercetarea.

Reieșind din aceste date, autorii concluzionează că „Consiliul Audiovizualului s-a manifestat mai mult ca un actor pasiv și nu a contribuit în niciun fel la combaterea fenomenului știrilor false și la sporirea rezilienței consumatorilor de produse media în fața dezinformărilor externe și interne. Mai mult decât atât, CA a contribuit direct la fortificarea pozițiilor mass-mediei ruseşti pe piaţa media autohtonă”.

Pentru a contribui eficient la asigurarea securităţii informaţionale a țării, autorii recomandă Consiliului să studieze experienţa şi practicile țărilor din regiune care se confruntă cu aceleași provocări și să asigure aplicarea mecanismelor legale de protecție a spațiului informațional autohton. Totodată, CA trebuie să monitorizeze permanent respectarea prevederilor legale în acest domeniu și să aplice sancțiuni fără abordare selectivă în funcție de numele proprietarilor beneficiari reali sau „din umbră” ai posturilor TV și radio.

De asemenea, în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, studiul recomandă CA să inițieze, imediat după anunțarea datei alegerilor, monitorizarea furnizorilor de servicii media audiovizuale naționali și regionali, sancționând prompt încălcările pentru a nu admite dezinformarea opiniei publice în scop electoral. Totodată, în campania electorală propriu-zisă, autoritatea ar trebui să examineze săptămânal rapoartele de monitorizare ale posturilor radio și TV.

Sursa foto: Media-Azi.md 

Lasa un raspuns