Unele portaluri informaționale continuă să ignore elementul de proximitate spațială în știrile pe care le publică, riscând să inducă astfel în eroare cititorii. Este vorba de materiale care relatează despre crime sau alte evenimente sensibile, care au un titlu atractiv, dar din care lipsește precizarea despre țara în care s-ar fi întâmplat cazul, dând impresia că ar fi vorba despre Republica Moldova.
La data de 19 decembrie, portalurile Mamaplus.md și Unica.md au publicat o știre cu titlul Un tată și-a înecat cei trei copii de 2, 3 și 5 ani, după ce soția a decis să divorțeze. Femeia i-a găsit morți în cadă și, respectiv, Crimă îngrozitoare! Un tată și-a înecat cei trei copii de 2, 3 și 5 ani, după ce soția a decis să divorțeze. Femeia i-a găsit morți în cadă. Titlul provoacă, în egală măsură, curiozitate și interes, dar și panică sau chiar groază, mai ales pentru familii care au copii și poate trec prin situații tensionate ori se află în prag de divorț. Titlurile nu precizează unde a avut loc tragedia – statul Illinois din SUA -, iar cititorul va avea tendința să acceseze știrile pentru mai multe detalii.
Un alt exemplu este o altă știre publicată pe data de 20 decembrie pe portalul Mamaplus.md: Tragedie fără margini! Cinci copii au murit într-un incendiu, în timp ce tatăl lor făcea cumpărăturile de Crăciun. Din textul știrii aflăm că acest caz s-a produs în Bullhead City, nefiind clar cât de mare este interesul public al cetățenilor din Republica Moldova despre viața socială din această localitate.
În contex jurnalistic, principiul proximității vizează două aspecte:
- proximitatea spațială: „Oamenii au vrut întotdeauna să știe ce se întâmplă în imediata lor apropiere. Adeseori, este mult mai interesant să citești despre o groapă de pe strada de alături decât despre întâlnirea unor șefi de state dintr-o țară îndepărtată”.
- proximitatea temporală: „Ceea ce s-a întâmplat azi e cu mult mai important decât ce a fost ieri. Știrea de ieri are o mai mare greutate decât cea de alaltăieri”.
Într-o analiză anterioară la subiect, Mediacritica atenționa că astfel de trucuri, „folosite cu intenție de unii jurnaliști, nu pot fi subestimate în gravitatea lor. Este evident că atunci când cititorii descoperă că preocuparea principală a jurnalistului nu este să ofere informații veridice și oneste, ci să atragă cât mai multe vizualizări, aceștia resimt un sentiment de disconfort sau chiar dezamăgire. Această abordare poate fi considerată o formă de manipulare. Când eforturile jurnalistice se concentrează pe provocare, agitație sau alarmă, iar cititorii sunt aduși pe site-uri prin metode subtile și mai puțin prin materiale realizate în mod profesional, nu putem vorbi, în cazul dat, despre profesionalismul jurnalistului și onestitatea cu care acesta a înțeles să fie în serviciul publicului”.
