#cuMINTE recomandă: Platforme credibile de documentare și informare în online

0


Recent, o jurnalistă de televiziune de la Chișinău s-a pomenit într-o avalanșă de critici, după ce a citat Wikipedia într-o emisiune TV, în cadrul căreia a fost invitat liderul unui partid politic din Republica Moldova. Internauții au invocat printre altele faptul că unui jurnalist nu i-ar sta bine să facă trimitere la astfel de surse, ale căror credibilitate este discutabilă. 

Până la urmă, este sau nu Wikipedia o sursă demnă de încredere? Mai mult, în afara portalurilor informative, din ce alte surse online putem consulta date în viața de zi cu zi fiind siguri că informația este sută la sută veridică? Despre asta am ales să îți vorbim astăzi la Podcast cuMINTE.

Pentru început, să revenim la Wikipedia. Te întrebi și tu cât de corecte sunt informațiile ce apar pe acest site? Trebuie să știi că Wikipedia este un proiect enciclopedic online al cărui conținut este scris în colaborare cu un grup de voluntari, în mare parte anonimi. Prin urmare, orice persoană care are acces la Internet poate scrie un articol pe această platformă sau poate face modificări în textele publicate deja, cu excepția cazurilor limitate în care editarea este restricționată pentru a preveni vandalismul. Chiar și tu ai voie să adaugi sau să editezi cuvinte, referințe, imagini și alte materiale media. Ceea ce nu este neapărat rău. Dar oare putem avea încredere în astfel de informații?

Creatorii Wikipedia ne dau asigurări că „punctul de vedere neutru” este un criteriu important din politica oficială a enciclopediei online. „Orice articol din Wikipedia include toate punctele de vedere relevante și referitoare la subiectul respectiv. Acest lucru este important mai ales acolo unde există diferențe de opinie între specialiști. În articolele din Wikipedia pot fi introduse numai informații care au fost deja publicate în cărți, enciclopedii, monografii, reviste de specialitate sau alte surse de încredere. Nu pot fi exprimate opinii, teorii, comentarii, impresii personale ale celor care contribuie și nu pot fi introduse concepte noi sau cuvinte care nu există încă în limba română”, mai precizează membrii echipei Wikipedia.

Creatorii enciclopediei online mai spun că orice informație introdusă nu va fi luată în calcul dacă nu poate fi verificată prin trimitere la surse sigure. Acest lucru înseamnă că ceea ce citești pe Wikipedia a apărut deja, anterior, în articole de presă, publicații științifice sau alte documente. Deci poți avea încredere în informațiile care apar pe Wikipedia, dar trebuie să verifici sursele pe care le citează platforma. De obicei, creatorii de conținut pun hyperlinkuri și includ lista cu toate sursele în josul paginii, la Referințe. Cum am zis și anterior, verifică informațiile pe care le citești.

Wikipedia are și câteva așa-numite „surori Wiki”. Mai exact, Fundația Wikimedia gestionează o serie de proiecte mai mici, cum ar fi Wiki Specii – o bază de date cu peste 760.000 de specii de animale, plante, ciuperci, bacterii și toate celelalte forme de viață, sau Wikiversity, platformă cu resurse de învățare, proiecte de studii și cercetare pentru toate nivelurile, tipurile și stilurile de educație de la preșcolar până la universitate, inclusiv formarea profesională și învățarea informală. De asemenea, proiectul Wikiquote este un compendiu online gratuit de citate provenite de la oameni notabili și din lucrări creative în diferite limbi. Apropo, poți să consulți Wikipedia și când lucrezi la documente academice și științifice, doar că citarea articolelor din Wikipedia în astfel de lucrări nu este acceptată. În schimb, există alternative. 

În procesul de elaborare a unei lucrări științifice sau al unui proiect școlar ai nevoie să te documentezi din cât mai multe surse. În ajutor ne vin bibliotecile online, iar un exemplu potrivit este Scribd – cea mai mare bibliotecă digitală din lume. Aici poți accesa cărți în format text și audio nelimitat, dar și podcasturi, reviste, partituri, acte oficiale – într-un cuvânt, milioane de documente ce-ți pot fi deosebit de utile. Adevărat, o parte din ele le poți accesa doar dacă îți cumperi un abonament. Abonamentul îți oferă însă siguranța că sursele pe care le consulți sunt credibile și le poți cita în lucrările tale. De asemenea, poți să încarci tu gratuit cărți, documente și lucrări științifice pe această platformă.

Poate ai auzit sau cunoști despre Enciclopedia Britannica, inițial în format tipărit, iar astăzi – o platformă cu acces la zeci de mii de resurse științifice în format online. Are peste 100 de redactori cu normă întreagă și peste 4.000 de colaboratori. Totodată, poți să mergi cu încredere pe Academia.edu, o rețea socială pentru academicieni, cu o gamă vastă de articole din jurnalele academice. Din aceeași categorie face parte și Mendeley – o companie cu sediul la Londra, ce oferă produse și servicii pentru cercetătorii universitari, utilizat pentru partajarea lucrărilor de cercetare și pentru a genera bibliografii pentru articole științifice.

Tot la acest capitol, să nu uităm despre revistele de specialitate. În fiecare domeniu există jurnale sau reviste, cu o periodicitate regulată, care conțin articole, studii, cercetări scrise de experți din variate domenii. Deși sunt adresate profesioniștilor, ele pot fi o sursă prețioasă, dar mai ales credibilă, de informare. Bunăoară în perioada pandemică, în atenția publicului s-au impus revistele de specialitate din sănătate, precum The Lancet.  

Dacă nu ți-ai cumpărat un dicționar explicativ al limbii române, dar ai nevoie să verifici sensul unor cuvinte, o poți face online. DEXonline.ro este o platformă care transpune explicații a sute de mii de cuvinte, oferite de cele mai (citez) „prestigioase dicționare ale limbii române”. El este creat și întreținut de un colectiv de voluntari printre care se regăsesc redactori de ziare, jurnaliști de peste Prut, filologi. Definițiile noțiunilor sunt preluate textual din surse licențiate, adică dicționare (cu ortografia cu care au fost publicate). În lista surselor se regăsesc dicționare care au văzut lumina tiparului și sunt aprobate de Academia Română, cu sediul la București.

O altă resursă accesată zilnic de majoritatea dintre noi este Google. Ce se întâmplă când dăm un search pe Google? Motorul de căutare ne oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor online, având o bază de date de peste 8 miliarde de site-uri web. Google dispune și de motoare de căutare pentru imagini, cărți, bloguri, știri, documente sau quizuri. Ca și în cazul Wikipediei, Google nu este creator de conținut, dar te ajută să găsești informații din diverse surse. Problema este că acest agregator te poate direcționa și spre site-uri dubioase sau surse care dezinformează. Trebuie să fii atent atunci când le accesezi.

Pe lângă motorul de căutare în sine, compania Google oferă o diversitate de instrumente informative și educative sigure. În procesul de documentare te poți baza pe Google Books, care este o bibliotecă online cu cel mai cuprinzător index de cărți din lume. Platforma oferă inclusiv textele integrale ale acestora. De asemenea, poți utiliza și aplicația Google Play Books. În biblioteca sa online se regăsesc milioane de cărți electronice, benzi desenate, manuale și cărți audio, inclusiv cele mai bine vândute la nivel mondial. 

Dacă vrei să grăbești procesul de selectare a unor informații atunci poți încerca Google Scholar, un instrument de căutare a literaturii științifice. Într-un singur loc, vei găsi informații pentru mai multe discipline școlare și nu doar: articole, teze, cărți, rezumate și opinii, de la editori academici până la societăți profesionale, universități și alte site-uri web. 

Dacă studiezi la o facultate de Economie sau pur și simplu te interesează domeniul finanțelor, atunci în ajutor îți vine Google Finance – un site web axat pe știri din afaceri și informații financiare, inclusiv bursele pe care se tranzacţionează criptomonedele.

Cu siguranță cunoști și despre Google Maps, o platformă de cartografiere web ce oferă imagini prin satelit, fotografie aeriană, hărți de stradă, vederi panoramice interactive la 360° ale străzilor, condiții de trafic în timp real și planificarea rutei pentru călătorii pe jos, cu mașina și transportul public. La fel, poți utiliza și instrumentul Google Earth pentru a călători în diverse locații fără a face un pas din fața calculatorului.

Tot Google îți oferă posibilitatea de a traduce gratuit texte din peste 100 de limbi străine prin intermediul Google Translate. Aici poți să asculți și varianta audio de pronunție a cuvintelor. Țin să precizez că traducerea nu este întotdeauna exactă, din acest motiv nu putem avea încredere maximă în informația tradusă. 

Iar acum, o curiozitate. În 2012, Google a lansat site-ul endangeredlanguages.com, destinat conservării limbilor pe cale de dispariție. Intitulat „proiectul limbilor în pericol”, portalul conține peste 3.000 de limbi și dialecte, cu înregistrări audio. Aceste informații au fost verificate de specialiști în domeniu – lingviști și filologi din diverse regiuni ale lumii.

Ce facem atunci când avem nevoie de informații oficiale despre anumite evenimente, persoane sau incidente care au loc în țara noastră și nu doar? În ajutor ne vin nu site-urile de știri sau rețelele sociale, ci sursele primare și oficiale. În cazul accidentelor, accesăm site-urile Poliției. Dacă vrem să ne informăm cu privire la vaccinuri sau regimul de urgență din țară – site-ul Ministerului Sănătății sau cel al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. 

Dacă traversezi vama și nu știi regulile de ședere în țara vecină, poți să suni direct la Linia verde a Poliției de frontieră. De asemenea, țin să precizez că există ministere, agenții și departamente speciale, care îți pot răspunde prin email sau la telefon la toate întrebările. Instituțiile statului achită lunar unui comunicator sau persoanelor de la call centru – apropo, tot din buzunarul nostru – pentru a asigura informarea la timp a tuturor cetățenilor.

Regula-i simplă: te informezi doar din surse sigure și oficiale. Procedezi la fel și în cazul în care vrei să verifici informațiile apărute în presă. Și nu uita că există tot timpul o marjă de eroare. Oamenii pot să greșească, să interpreteze. Din acest motiv, trebuie să fii mereu pe fază și să-ți dezvolți gândirea critică. Filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.

 —————————————–

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”.

Lasa un raspuns