Analize

Când dezinformarea devine „de-a noastră”. Ce trebuie să schimbe presa?

Zilele trecute, răsfoind un sondaj realizat de National Democratic Institute (NDI) la sfârșit de 2025, atenția mi s-a oprit asupra modului în care respondenții identifică sursele externe și interne ale dezinformării. Cifrele arată o schimbare interesantă de percepție. Ponderea celor

Când criticăm omul, nu ideea. De ce Moldova nu știe să dezbată și ce plătim pentru asta

Există un tip de conversație pe care mulți dintre noi l-am trăit în ultimii ani și pe care îl recunoaștem imediat, chiar dacă nu știm cum să-l numim. Se întâmplă la masă, în grupurile de familie pe WhatsApp, la telefon

Cazul „dispărutei” de la Criuleni: un excercițiu ad-hoc de dezinformare participativă

Discutat intens în ultimele zile, cazul fetei „dispărute” de la Criuleni este prea complex și cu multe lecții de învățat ca să nu-l abordăm și aici. Deși subiectivă, voi încerca să-mi bazez analiza pe cât mai multe argumente profesionale, adică

Fact-checkingul: de la demontarea falsurilor, la educarea publicului

De zece ani am învățat că fact-checkingul nu este o cursă contra cronometru, este o muncă lentă, uneori invizibilă, dar care construiește reziliență în societate. Falsul vine rapid, emoțional, viral, însă adevărul vine cu documente, explicații, timp. În Moldova, realitatea

Nu e „doar un podcast”. Despre moderatori care aprobă și normalizează discursul toxic

„Sărim” dintr-un „scandal podcastic” în altul, iscate după ce persoane mai mult sau mai puțin populare, fiind invitate la podcasturi difuzate și viralizate pe YouTube și alte rețele sociale, lansează mesaje reprobabile la variate subiecte. O parte mare a societății

Cine îi protejează pe copiii care „cresc” pe Instagram și TikTok?

Când publicul tău are vârsta la care încă i se formează cortexul prefrontal, fiecare live și postare pe care o distribui pe rețelele sociale este o lecție și un ghid comportamental. Acum câteva săptămâni, în spațiul online a escaladat un