Cum educăm astăzi o gândire critică pentru un viitor neașteptat

Lumea în care vom trăi este din ce în ce mai impredictibilă. Este greu de prezis ce se va întâmpla peste o oarecare perioadă de timp, de aceea este important să ne punem întrebarea „Ce să-i învățăm pe tineri acum pentru ca să le fie de folos într-o lume pe care nu o putem prezice?”.

Soluția acestei probleme ar fi dezvoltarea unor competențe ce pot genera alte competențe în lumea pe care astăzi o vedem atât de imprevizibilă. Și când zicem competențe ne referim la Ce știi să spui, Ce știi să faci și Ce valori ai. Aceste competențe vor crea un adult adaptat la un mediu schimbător.

Cercetările cognitive ne arată că gândirea critică (capacitatea noastră de analiză, comparație, interpretare) poate fi dezvoltată pe conținuturi specifice. Adică nu putem dezvolta o gândire critică dacă nu avem un minim de cunoștințe în mintea noastră. Nu contează că astăzi ele sunt la un click distanță.

Trusa minimală de cunoștințe

Prima competență pe care școala are misiunea să o dezvolte în rândul tinerilor pentru a educa o gândire critică și flexibilă este cea de autonomie. Asta presupune ca, pe parcursul anilor școlari, tinerii să dobândească cunoștințe esențiale, de bază, care să-i ajute să înțeleagă și să poată explica lumea în care trăiesc. Ea mai poate fi numită trusa minimală de cunoștințe. Aceste cunoștințe trebuie să fie în mintea tânărului, mereu și oriunde. Nu doar memorate, dar și înțelese. Adeseori confundăm cunoașterea cu informația. Cunoașterea înseamnă să organizezi informația.

De exemplu, dacă în acest moment îți este prezentat un grafic care explică rata de inflație și dobândă, tu îl vei putea înțelege doar dacă cunoști ce este dobânda și ce este inflația. Și aceste cunoștințe trebuie să le ai în minte.

Zilnic ne confruntăm cu un val de informație, sărim de pe un site pe altul, de pe o rețea socială pe alta. E o provocare să navighezi printre adevăruri și falsuri. Nu mai poți citi totul și nici nu trebuie să le citești pe toate. Dacă un tânăr se expune informației fără să știe ce vrea se poate pierde. Din acest considerent, școala poate să încurajeze și să susțină tinerii pentru a-și dezvolta propriile puncte de referință.

De exemplu, oamenii au perspective diferite. Cred în tot felul de energii, constelații etc. E treaba școlii, societății să educe și să semnaleze că lucrurile nu funcționează așa. Din perspective științifice aceste lucruri sunt eronate, iar punctul de referință în acest caz este știința.

Știu să utilizeze instrumentele inteligenței artificiale, dar nu sunt anexa lor

În ultima perioadă, ChatGPT rezolvă problemele în locul tinerilor.

Ce se va întâmpla în viitor? Vor fi și mai multe aplicații, agenți artificiali, ceea ce e un lucru binevenit, doar că trebuie să deținem și un anumit grad de independență față de aceste instrumente. Este important ca tinerii să învețe procesul prin care ajung la rezultat.

Utilizarea unui instrument de inteligență artificială te poate duce la rezultat, dar nu te învață procesul prin care se întâmplă acest lucru. De exemplu, un tânăr urcă într-un elicopter care ajunge pe vârful unui munte, unde își face un selfie. Or, e cu totul altceva când un tânăr urcă muntele și ajunge să-și facă un selfie în vârful lui. Procesul e diferit, dar este esențial. Procesele, cu eșecuri și reușite, ne dezvoltă propria identitate.

Dacă timp de 12 ani tinerii vor rezolva probleme la școală prin ChatGPT, cine vor fi ei după 12 ani? Care va fi identitatea lor?

Întrebarea pe care ar fi bine să și-o  adreseze fiecare tânăr atunci când apelează la un instrument artificial este „Am nevoie de ajutorul lui pentru a-mi ușura munca sau sunt dependent de el?”.

Gândirea critică te ajută să-ți definești singur problemele și să oferi soluții

O altă competență de care tinerii vor avea nevoie într-un viitor impredictibil este gândirea antreprenorială.

Prin antrenament și experiențe tinerilor le poți dezvolta capacitatea de a identifica oportunități. Ce poate face societatea, școala? Să încurajeze tinerii să dezvolte proiecte personale pentru realitatea în care trăiesc. Pentru că viața oferă probleme dinamice, care nu sunt la fel. Problemele de la școală au un răspuns corect, problemele cotidiene oferă mai multe răspunsuri posibile.

Gândirea de tip antreprenorial poate genera nu doar tineri consumatori de soluții, dar și tineri producători de soluții. Să gândești critic înseamnă să începi să definești singur problemele pentru că alții nu ți le definesc. Și să găsești soluții.

Cum să-ți educi gândirea critică:

·  Citește zilnic despre ce se întâmplă în jurul tău. Astfel vei fi pregătit să-ți creezi o opinie, să înțelegi problemele și să fii pregătit pentru a genera soluții;

·  Creează-ți puncte de referințe la care să apelezi oricând ai nevoie și care ți-au demonstrat în timp că merită votul tău de încredere. Acestea pot fi instituții media, jurnaliști, profesori, lideri de opinie etc.;

·  Acceptă și fii conștient că poți fi manipulat! Lasă loc pentru mai multă analiză și documentare;

·  Fii deschis către noile tendințe. De exemplu, nu cădea în capcana întrebării de tipul „Este inteligența artificială un pericol pentru noi?”, ci găsește răspuns la întrebarea „Cum pot folosi inteligența artificială pentru a-mi atinge scopurile?”.

Natalia Strogoteanu,

directoarea Programului Educaţie Media, Centrul Media pentru Tineri

Realizarea acestui articol a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și cel britanic, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și al UK. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea UK, a USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.

* Sursă bibliografică: Mircea Miclea, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, România; Conferința Avenor College