Viitorul alfabetizării mediatice în școli, abordat la Forumul de Educație Media

Timp de șapte ani, disciplina opțională Educație pentru media este parte a programului școlar, fiind predată în instituțiile de învățământ din Republica Moldova la toate treptele – primară, gimnazială și liceală, atât în limba română, cât și limba rusă. Până acum, peste 16.000 de elevi, mici și mari, au trecut prin acest curs, la care învață să consume critic informația ce-i înconjoară. Cursul rămâne și de-acum încolo unul opțional, adică la alegerea școlarilor și părinților lor. Dar ce urmează? Ar putea să devină obligatoriu oare? Sau, poate, unul integrat în disciplinele de bază?

A fost una dintre întrebările abordate la cea de-a doua ediție a Forumului de Educație Media. Am fost și eu acolo și am să vă spun ce opinii am auzit la subiect. Sunt Ana Sârbu și bine v-am găsit la podcast cuMINTE.

Experții din domeniu consideră că nu e cazul ca școala să se limiteze la o singură modalitate de predare a educației media. Mai multe explicații ne oferă Loretta Handrabura, care este și una dintre autoarele manualelor de Educație pentru media: „Am înțeles că există câteva rute, dacă vreți, câteva abordări pe care țara noastră, Ministerul Educației le poate implementa.

Fie să fie o abordare infuzională, integrată – atunci când elemente de educație pentru media vor fi integrate firesc la diferite materii pe care le predăm facultativ sau opțional. Fie să fie un curs opțional separat. Decizia noastră de a dezvolta un curriculum scris, manuale pentru cele trei trepte, a fost corectă la acel moment și rămâne. Cadrele didactice au nevoie și de competență digitală. În altă ordine de idei, trebuie revizuită curricula, ca profesorii și profesoarele noastre să știe cum se integreze, să aibă înțelegere exactă a faptului cum se formează competența pentru media prin acces, selecție, analiză, reflecție, creare și acțiune. Aceștia sunt pașii care demonstrează că sunt o persoană cu o competență media dezvoltată. Respectiv, punctul meu de vedere este că trebuie să menținem în continuare acest curs opțional, care este fără precedent, este unul de pionerat, cu manuale pentru toate treptele, care nu există nici în Europa, nici în Europa de Est și nici de Vest. În altă ordine de idei, în paralel, desigur să umblăm și la curriculum formând cadrele didactice și ca să integrăm și în disciplinele pe care le predăm, fie că e limbă și literatură română, engleză. Nu doar în obiectele socio-umaniste, dar și în arte, tehnologii, științele reale. Toată speranța este că va crește bazinul elevilor și elevelor care vor beneficia de dezvoltarea acestor competențe pentru media, care este o metacompetență pentru viață”, a precizat formatoarea de Educație pentru media.

 „Consider că disciplina educația pentru media trebuie să fie integrată în curriculum la toate disciplinele școlare. Acest lucru este o necesitate în era digitală”, se arată ferm convinsă profesoara de Educație pentru media Galina Sîrbu de la Brânzenii Vechi.

„Înțeleg destul de bine că această disciplină nu ar putea să fie una obligatorie. Curricula școlară și așa este foarte mare. Ceea ce discutăm noi, de fapt, în ultimii doi ani – fiind și parte a unui grup de lucru – vrem să integrăm module din educația pentru media în celelalte discipline școlare. Este o disciplină foarte importantă pentru creșterea tinerilor și pentru valoarea lor ulterioară în societate”, subliniază și Angelica Plămădeală de la Puhăceni.

Iar Tatiana Cătănoi, din Ursoaia, spune că procesul de integrare a Educației pentru media l-a început cu mai mulți ani în urmă:

„Am încercat, după instruirea CJI, să aduc și în comunitatea mea de profesoare aceste informații. Am desfășurat două seminare, ca să diseminăm informația, inclusiv cu colegii mei, la orele de dezvoltare personală. La acest obiect, în clasa a 5-a, a 9-a – bineînțeles nu la fiecare oră, dar la modulul unde este vorba de securitate – a fost integrată Educația pentru media”.

„Includerea acestor conținuturi în alte discipline este foarte importantă. Astăzi, sunt multe subiecte care se doresc a fi acoperite de către școală, fie că vorbim de educației financiară, educației pentru media, educație ecologică, educație pentru sănătate. 

Din păcate, numărul de ore este limitat și noi deja avem un curriculum și un plan cadru destul de mare, comparativ cu multe alte țări. Respectiv, opțiunea de a adăuga disciplina drept una obligatorie nu este întotdeauna fezabilă. Și atunci trebuie să ne întrebăm cum putem utilizând acele ore, care sunt deja prevăzute la alte discipline, să dezvoltăm acele competențe pe care vrem să le regăsim în rândul elevilor și cum pot fi utilizate conținuturile elaborate, inclusiv în cadrul acestor proiecte, pentru a dezvolta aceste competențe la limba română, la oricare disciplină la care se pretează, fie că este dezvoltarea personală, fie că este vorba de aceleași ore de dirigenție, unde la fel pot fi făcute mai multe activități”, a subliniat ministrul Educației, Dan Perciun, prezent la forum.

„Educația pentru media nu este doar un curs pe care îl învățăm în școală, sau explicăm copiilor cum trebuie să recunoască anumite informații, sau cum să navigheze în acest spațiul informațional. Dar este, de fapt, despre felul de a trăi, felul de a comunica cu cei din jur, este despre viața noastră cotidiană. Pentru că educație pentru media, și așa și puncta aici, educația mai exact informațională, pentru că cei care produc conținut nu sunt doar din domeniul media. Nu este un subiect, dar și nici doar un curs, este de fapt un mod de viață, este felul în care noi pregătim generațiile următoare ca să trăiască, ca să ia decizii informate, ca să poată lua decizii, chiar și atunci când merg la votare, de ce nu?!  Pentru că orice conținut pe care îl citesc, pe care îl văd la televizor, este important să îl poată analiza”, a conchis Oxana Iuteș directoarea Internews în Moldova.

Așa ori altfel, experții din domeniu și profesorii care predau această disciplină vorbesc în continuare despre relevanța competențelor media în rândul cetățenilor. Loretta Handrabura, bunăoară, se referă la îngrijorările pe care le are în contextul evoluției tehnologiilor informaționale din ultima perioadă: „Cetățeanul și cetățeanca digitală de astăzi au foarte multe oportunități prin dezvoltarea tehnologiilor informaționale, să acceadă la resurse informaționale multiple din țară și din afară.

Tehnologiile informaționale, pe lângă avantajele de accedere la un flux informațional de ultimă oră, ne duc și într-o zonă de riscuri multiple ce țin de informațiile false, dezinformarea, manipulare, propagandă. Noi, cadrele didactice, promotorii Educației pentru media, nu reușim să ținem ritmul cu alte provocări care țin de interacțiunea în ceea ce privește resursele online, unde noi nu doar consumăm, dar și suntem cei care comentăm, care ne atacăm prin limbajul agresiv. Formele de violență și de hărțuire online, de la an la an se multiplică în formate foarte diferite și ne pun în pericol atât securitatea datelor cu caracter personal, datelor financiare, furtul și spargerile conturilor, fie individuale, fie instituționale. Noi desigur că trebuie să rămânem conectați cu informația de ultimă oră, să o aducem copiilor în sala de clasă chiar dacă curriculum și manualul încă nu a prins această informație, fiindcă s-a întâmplat astăzi, iar manualul a fost editat acum un an sau cinci ani în urmă. Expunerea publică fără limite, fără discernământ a copiilor, a adulților, de asemenea, conduce la furtul de date, la menținerea casetelor de viață privată, care trebuie să fie consumate într-un mediu foarte restrâns. Și o altă îngrijorare este faptul că noi nu reușim să convingem elevii, elevele actuale sau viitori cetățeni, care vor dezvolta această societate, că trebuie să se raporteze la modele veritabile. O bună parte din influenceri sunt cei pe care trebuie să-i urmăm, să învățăm de la ei, dar avem antimodele de influenceri care distorsionează valoarea, care vin cu nonvalori, modelează comportamentele și atitudinile elevilor noștri”.

La forum a participat și profesoara Svetlana Borș, care predă, de mai mulți ani, Educația pentru media la liceul „Mihai Stratulat” din Boșcana, raionul Criuleni: „De când este predată educația media în liceul Mihai Stratulat, modalitatea de gândire a elevilor a suferit schimbări. Elevii care gândeau oarecum plat, au început să pună întrebări, să fie curioși. Au început să creeze propriile produse media. Trebuie să vă spun că, din toți elevii pe care i-am avut, acum sunt și jurnaliști profesioniști. Trebuie să vă spun că alți elevi au creat o revistă școlară, i-au pus numele «Esența». Este un generic pentru gândirea lor critică, să găsească esența adevărată a lucrurilor. Această revistă are câteva rubrici permanente: Am depistat un fals, Gândire critică și altele. Acum, elevii vor o rețea de radio în școală, pentru a produce propriile emisiuni media, pentru a transpune în practică tot ceea ce studiază la această disciplină opțională”.

Din anul 2020, profesoara Galina Sîrbu predă Educație pentru media în gimnaziul Brânzenii Vechi din raionul Telenești. Până acum, a predat atât la treapta gimnazială, cât și cea primară: „Pe parcursul acestor ani, elevii și elevele mele pot cu ușurință depista știrile false și ce înseamnă manipularea. De asemenea, am observat că ceea ce învățăm la lecțiile de educație pentru media se discută și acasă, cu părinții. Am văzut acest lucru, în special, când părinții veneau la ședințele generale în școală. O parte dintre întrebări erau despre Educația pentru media. Deja și părinții sunt interesați să înțeleagă diferența dintre știrea falsă de cea adevărată, cum să gestioneze timpul aflării copilului în fața calculatorului, ce fel de aplicații sunt utile pentru utilizare. Interesul a apărut printre părinți și săteni, iar acest lucru dă dovadă de faptul că Educația pentru media este binevenită în școli, în sate”.

Angelica Plămădeală este profesoară de limba rusă în gimnaziul „Olimp” din Puhăceni, raionul Anenii Noi. Până acum, a predat la peste o sută de elevi și eleve cursul de educație mediatică: „Este un curs extrem de frumos, important, necesar pentru elevii de la toate treptele de școlarizare. Şi schimbările au început să se producă chiar de la prima oră de predare. Pentru ca un curs opțional să-l menținem este necesară o permanentă motivaţie a copiilor. Îmi lua foarte mult timp pregătirea pentru aceste ore. Permanent trebuia să am instrumente, exerciții de motivare şi să-i aduc pe copii în albia adevărului pe care îl promovează această disciplină şcolară. Vedeam schimbarea pentru că copiii dădeau întrebări. Permanent încercam să le propun careva sarcini pentru acasă, de extindere. Să aibă posibilitatea să lucreze cu fraţi, cu surorile, cu părinţii. Buneii, de ce nu. Pentru că sunt nişte teme de interes comun. Şi iată-i vedeam cu ochii mei, cum ei, de la temă la temă, de la domeniu la domeniu, de la modul la modul cresc. Cea mai mare plăcere este că se implicau în activitățile pe care le propuneam. Elevii analizează mai mult. Au motivația de a lectura. Când au apărut podcasturile care promovează educația pentru media – Podcastul cuMINTE – ne-am implicat și într-un concurs. Erau foarte interesați, veneau, îmi spuneau ce au privit, încercam să analizăm, să pătrundem în esență. Și dacă la început o făceau foarte timid, chiar și speriați, pe urmă au prins la putere, au prins la aripi, cum zicem noi, și analizau, și își spuneau părerea, veneau cu niște soluții dacă era necesar”.

În cadrul forumului a participat și Tatiana Cătănoi, profesoară de limba română și directoare adjunctă în gimnaziul Ursoaia, raionul Căușeni. Din acest an, predă și Educație pentru media. În 2018 a participat în cadrul instruirilor organizate de CJI și, de atunci, a încercat să integreze elemente de alfabetizare mediatică la obiectele de bază predate în școală: „Bunăoară, am integrat la studiul textului la limba română, educația pentru societate, dezvoltarea personală. Pe lângă toate, mai eram și directoare adjunctă, și acolo unde un profesor era plecat la cursuri, la formări sau concediu de boală, eu predam Educație pentru media. La sfârșitul anului, m-am convins că elevii mei aveau cu totul altă gândire, modalitate de exprimare. Scopul profesorului este să propună o sarcină pentru acasă ca să integreze și familia. Chiar dacă tehnica nu este atât de profesionistă, scopul meu nu este să văd un film închegat cap-coadă, dar să văd un interviu realizat. Cum vede elevul, să discutăm a doua zi ce a fost bine, ce a fost mai puțin bine, să tragem niște concluzii. Eu sunt foarte mulțumită de ceea ce fac copiii. Ei așteaptă cu nerăbdare. Dar depinde și de creativitatea unui profesor, cum încadrează Educația pentru media la orele de dezvoltare personală, orele de română. Nu cred că ar fi nevoie de ora ceea opțională”.

***

Așadar, educația mediatică încă de pe băncile școlii rămâne importantă și va fi extrem de relevantă și de acum încolo. Dacă ești curios să afli mai multe despre această disciplină, mergi pe site-ul Centrului pentru Jurnalism Independent – Cji.md. Iar dacă ai întrebări sau idei pe care dorești să le discutăm în cadrul podcastului cuMINTE, trimite-le la adresa de email a Centrului – redactia@ijc.md. Filtrează cuMINTEa trează! Ne găsești pe Mediacritica.md, Google Podcasts, Soundcloud și Youtube.

—————————————————–

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR). Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale IWPR sau ale partenerilor săi.