În perioada 1-10 noiembrie 2021, Centrul pentru Jurnalism Independent a monitorizat și analizat conținuturile informative, politice, analitice și/sau militare retransmise din Federația Rusă de către posturile Primul în Moldova/Первый канал, NTV Moldova/HTB, și RTR Moldova/Россия – РТР, furnizori de servicii media audiovizuale care înregistrează audiențe importante în Republica Moldova și retransmit masiv conținut cu tematicile menționate din Federația Rusă.
Scopul analizei a fost identificarea, cuantificarea, dar și descrierea tendințelor în ceea ce privește mesajele cu elemente propagandistice, precum și proiectarea efectelor pe care le pot avea aceste mesaje asupra publicului.
Evaluarea, rezultată din analiza de conținut a produselor media, arată că mesajele din conținuturile monitorizate, care popularizează idei și opinii adresate poporului rus, cetățenilor Federației Ruse și/sau vorbitorilor de limbă rusă din afara Rusiei, dar care mai mult sau mai puțin se identifică în calitate de parte a lumii ruse, fac propagandă în favoarea Federației Ruse. Transmise cu regularitate, întărite și repetate, aceste mesaje pot cu siguranță să manipuleze opinia publicului din Republica Moldova și îi pot influența comportamentul și atitudinile, inclusiv în alegeri sau în perceperea conducerii țării noastre etc., într-o direcție favorabilă Federației Ruse.
O serie de tehnici au fost utilizate pentru a întări mesajele transmise către public, inclusiv:
- Abordarea repetitivă a acelorași teme (cel puțin 6 subiecte au fost abordate în mai mult de jumătate din conținuturile monitorizate, cu mesaje repetate și întărite constant în favoarea Federației Ruse și îndreptate împotriva altor țări/persoane. Temele s-au referit la situația din regiunea Donbas; procesul de înarmare a Federației Ruse; Statele Unite ale Americii, care susțin necontrolat Ucraina în conflictul cu Rusia, înaintează militar în Marea Neagră și se apropie periculos și ilegal de frontierele Federației Ruse; SUA ca echivalent al pământului urii, răzbunării, haosului, unde președintele face încercări disperate de a evita un război civil; situația ce vizează Covid-19 în Federația Rusă versus Europa și SUA; Summitul din Glasgow privind schimbările climatice).
- Etichetarea (pozitivă în raport cu autoritățile ruse, negativă în raport cu SUA, Ucraina sau Occidentul).
- Transferul de imagine (pozitivă în cazul Rusiei, negativă în raport cu SUA, Europa, Ucraina și persoanele/evenimentele aferente acestora).
- Apelarea la cetățeni pentru a susține mesajele transmise, în special în cazul tematicilor sociale.
- Selectarea părtinitoare a argumentelor și a faptelor, în susținerea mesajelor transmise, și în defavoarea pluralismului ideilor și opiniilor.
- Utilizarea imaginii dușmanului, întruchipată masiv de SUA, autoritățile ucrainene și/sau Europa ca entitate generală.
- Utilizarea prejudecăților și stereotipurilor pentru a susține un punct de vedere și a discredita altele opuse.
- Recurgerea la discursul instigator la ură.
- Recurgerea la dramatizare și intrigă pentru a atrage publicul de partea unei poziții.
- Utilizarea unui model pozitiv (persoană și/sau țară) prezentat ca sursă unică a adevărului, deținătoare a unor calități/caracteristici deosebite (masiv raportată la Vladimir Putin).
În concluzie, elementele propagandistice din conținuturile retransmise din Federația Rusă comportă riscuri majore pentru manipularea opiniei publice din Republica Moldova și/sau pentru influențarea opiniilor și comportamentelor. Cea mai mare parte a mesajelor analizate sunt părtinitoare, respectă nesemnificativ normele jurnalismului echidistant și nu contribuie la formarea opiniilor corecte în raport cu evenimentele/faptele abordate. În urma consumului acestor produse, cetățenii Republicii Moldova pot fi influențați în măsură semnificativă, astfel încât să gândească, să exprime opinii sau să acționeze în defavoarea statului Republica Moldova. Prin urmare, aceste conținuturi atentează la securitatea informațională a Republicii Moldova și constituie un risc real pentru aceasta.
Aneta Gonța, cercetătoare media
__________________________
Notă: Studiul de caz a fost elaborat până la desemnarea Anetei Gonța în funcția de membră a Consiliului Audiovizualului.
