Trolli & trolling – între pericole și soluții

0

Mii de conturi și pagini false ce aparțineau unei renumite ferme de trolli, susținută de guvernul Federației Ruse, au fost eliminate de Facebook în ultimii ani, inclusiv în 2020. Potrivit gigantului, profilurile false distribuiau știri dubioase, preponderent în engleză, care-l vizau inclusiv pe fostul președinte american Donald Trump, activitatea NATO, variate teorii conspiraționiste, dar și campania electorală a lui Joe Biden, noul președinte al Statelor Unite. Rețeaua are legătură cu Agenția de Cercetare pe Internet, o companie rusă cu sediul la Sankt-Petersburg, cunoscută în întreaga lume pentru promovarea intereselor Kremlinului prin conturi false pe rețelele socializare. Deconspirată de jurnaliști ruși încă în 2013, fabrica sau ferma trollilor, așa cum a fost botezată, continuă să inunde online-ul cu falsuri și propagandă. În februarie 2019, cu zece zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, tot Facebook anunța că a închis aproape 200 de pagini și conturi originare din Moldova și gestionate de trolli. 

Cine sunt trollii? Cât de persistent mai e acest fenomen și cum luptăm cu el? Discutăm astăzi, la Podcast CuMINTE, cu Victor Spînu, creatorul extensiei Trolless, și sociologul Nicolae Ţîbrigan, cercetător în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică de la București.

Întâi de toate, aș vrea să explicăm ce este trollingul și cine este un troll?

Victor Spînu: Noțiunea de troll, la origini, este foarte departe de explicația pe care o folosim noi astăzi, aici în această emisiune. Troll-ul este un personaj din mitologia greacă, pe culmile Internetului a ajuns pornind de la ideea că este o persoană căreia îi place să ducă cu zăhărelul și să creeze un pic de conflict în chaturi, în forumuri și el primește plăcere de la acest lucru. Noi astăzi discutăm despre trolli ca fiind postaci: un grup de persoane care lucrează în cumul pentru a distorsiona câmpul informațional, pentru a manipula și a promova anumite interese obscure de cele mai multe ori. Trolling este acțiunea coordonată de persoane care muncesc împreună pentru a distorsiona anumite informații referitoare la un personaj politic sau public.

Nicolae Țîbrigan: Aș vrea să mai adaug că un troll poate ținti atât persoane publice, cât și politicieni, dar ne poate ținti și pe noi. Și noi putem deveni mâine victime ale trollingului. Scopul, așa cum a spus și Victor, este să comentezi cât mai emoțional, ca mai apoi acesta să aibă argumente ca să te hărțuiască din nou prin comentarii provocatoare, iar trollingul în sine reprezintă lanțul de a trolla, adică de a posta pe social media, pe bloguri, pe forumuri. O manieră agresiv-ofensatoare, denaturând într-adevăr scuze destul de controversate, deseori teme neinteresante, care nu au nici o legătură cu postarea ta.

De ce și prin ce sunt periculoși ei? 

Nicolae Țîbrigan: Haideți să ne amintim de ceea ce s-a întâmplat în timpul alegerilor americane din 2016, când fabrica de trolli din Okinovo din a lansat o adevărată campanie împotriva candidatei democrate Hillary Clinton. Ne amintim și de celebra teorie conspiraționistă Pizzagate – practic din cauza bombardamentelor de știri false, precum că într-o pizzerie niște oameni răi care țineau un copil acolo, în subsolul pizzeriei, l-a determinat pe un simpatizant pro-Trump să ia arma și pur și simplu să meargă la pizzeria aia și să elibereze chipurile copiii. De fapt nu exista nimic acolo. Aceste atacuri de trolli prin distribuirea de știri false au impact și în viața reală. Ceea ce se întâmplă online poate să se extindă offline. Eu întotdeauna spun: dacă suntem pe online nu înseamnă că ne izolăm de viața reală, aici pur și simplu este o extensie a vieții de zi cu zi. Trollii acționează la nivel psihologic și deseori operează cu fake-uri și anume cu fake-urile care sunt foarte aproape de adevăr. Pot să aduc exemplul celor 30.000 de sirieni, în 2016, atunci când unul dintre candidați a fost acuzat că urma să închidă bisericile în cazul în care câștigă și multe alte exemple de acest fel, unde trollii preiau practic informații din circulația zvonurilor și le amplifică.

Victor Spînu: În primul rând, cred că este important pentru noi și pentru cei din apropierea noastră, de exemplu părinții, să-i instruim un pic pe cine să accepte în cercul nostru de prieteni, dacă e să vorbim de rețelele sociale. Există o regulă de aur pe care o folosesc și îmi place să o repet mereu: eu nu accept niciodată în cercul meu de prieteni persoane pe care nu aș fi gata să le invit acasă la o cafea. Anume creându-ți un cerc de persoane pe care le cunoști te asiguri că nu vei da niciodată de un troll și nu vei accepta persoane care ar putea fi troll în cercul tău de prieteni, respectiv minimalizezi contactul cu astfel de personaje. Al doilea sfat pe care l-aș da este să fim calmi, întotdeauna să verificăm informațiile. Trolii operează foarte mult cu știri sau informații breaking, wow, de cele mai multe ori aceste informații se adeveresc a fi neadevărate sau parțial adevărate, ceea ce scade din importanța lor, dar odată ce o persoană dă de astfel de știri și distribuie practic îi face o favoare unui troll, pentru că fără a verifica informația o distribuie mai departe în cercul său de prieteni și iată cu astfel de situații operează trollii.

Fenomenul trollingului a apărut și evoluat odată cu evoluția rețelelor sociale așa încât astăzi fiecare dintre noi, odată ce postează, distribuie, comentează, interacționează cu alți internauți, trebuie să fie pe fază, pentru că oricând „de după colț” se poate ivi un troll. Cum îi depistăm? De exemplu, ei au intenția să provoace răspunsuri emoționale, apelează mult la emoțiile noastre. La ce șiretlicuri mai recurg trollii atunci când vor să ne controleze sau manipuleze?

Nicolae Țîbrigan: Bine, există mai multe tehnici de manipulare pe care le utilizează troll-ul, de multe ori acesta improvizează pe moment. De exemplu, din teribilism acesta poate posta pe forumuri sfaturi dăunătoare, să trimită linkuri insistent cu site-uri infectate cu viruși ca să-ți provoace daune sau pur și simplu te poate hărțui de pe mai multe conturi false, fiind că momentan Facebook permite în continuare să administrezi câte două conturi de pe un cont real. Așa a fost în cazul jurnalistei Jessica Aron, care a observat că atacurile constante din partea trollilor la articole scrise de ea i-a determinat pe urmăritorii ei să nu mai comenteze în niciun fel, practic i-a alungat audiența. Asupra publicului ei fidel se instalase spirala tăcerii, iar trollii păreau că sunt puternici și mulți, pentru că aceștia au nevoie de o aparență a majorității legitime, că suntem mulți, într-un fel avem dreptate. Aceștia devin mai agresivi atunci când simt că măsurile și comentariile lor sunt eficiente, adică pe măsură ce văd că ei reușesc devin mai mulți, devin mai agresivi și te pot ataca. Deseori se enervează atunci când nu sunt băgați în seamă, apoi sunt și campaniile de trolling folosite de state pentru a manipula opinia publică care furnizează dezinformări și știri false. Alea sunt campaniile vizibile detectate de comunitatea de pe Facebook.

Totuși, Internetul este plin de oameni reali, care țin pe bune să-și exprime opiniile, inclusiv oameni supărați care insistă să-și împărtășească convingerile lor negative, dar sincere. Cum facem diferența între un postac și un troll? 

Nicolae Țîbrigan: În primul rând, trebuie să înțelegem faptul că aceste două noțiuni se cam intersectează, adică un postac se poate transforma în troll și viceversa – un troll poate prelua activitatea de postac, iar eticheta asta de atribuire „Tu ești troll, tu ești postac” este destul de subiectivă și este foarte greu la nivel obiectiv să spunem cine e troll și cine este postac, e practic imposibil. Dacă este să vorbim în mod practic, există câteva caracteristici care diferențiază postacul de troll. Postacul este interesat să amplifice un mesaj, să distribuie pe mai multe grupuri. Un postac întotdeauna vrea să fie membru al sute de grupuri și asta se poate vedea chiar din profilul lui. Așa că atunci când invitați pe cineva într-un grup sau îi acceptați în prieteni, uitați-vă cam în ce grupuri se perindă acel cont. Pe lângă asta, trollul comentează, are niște activități destul de dubioase pe social media, adică scrie comentarii kilometrice, insistent și cu foarte multe linkuri ca să demonstreze că are dreptate și că argumentele lui sunt susținute pe dovezi. Trollul, de multe ori și postacul, folosesc pseudonime și avatarul ușor identificate. Poți să iei o poză a trollului, să o descarci pe desktop și o încarci pe Google Images ca să vezi dacă nu cumva acea imagine a mai fost folosită de alte conturi, de pe alte rețele sociale, sau chiar rețeaua socială în care te afli. Aici aș vrea să insist mai mult: ultimul aspect e că deseori comentariile trollilor sunt atât de enervante că practic te determină să nu mai încetezi de a le răspunde. Aici ar trebui să se declanșeze semnul exclamării și să declanșeze o alertă maximă, deoarece dacă continui să interacționezi cu el, vei ajunge într-un final poate să folosești un limbaj injurios după care să-ți facă o captură a postării tale și să o publice prietenilor tăi. 

La începutul discuției noastre am adus exemplul vestitei ferme de trolli din Rusia și eforturile gigantului Facebook de a lupta cu acest fenomen. Rețeaua anunță periodic că a închis felurite grupuri de conturi folosite în diferite părți ale lumii. Cum stăm însă cu trollingul în această regiune a Europei? Nicolae, cât de mare și prezent este acest fenomen în Europa de Est și, mai ales, în Moldova? 

Nicolae Țîbrigan: Pentru a determina exact numărul de trolli, ar trebui să am acces la bazele de date al tuturor rețelelor de socializare folosite în Europa de Est. Să spunem că ne putem lua după rapoartele Facebook, care a arătat și a indicat un procent de 11 la sută de conturi duplicate la nivel global, conturi false. Vorbim de circa 275 de milioane de profiluri de utilizatori clonați. De asemenea, proporția conturilor false este estimată undeva la 5 la sută, adică peste 170 de milioane de profiluri. Activitatea de trolling se situează undeva între aceste două segmente de conturi, adică 16%. Dar asta nu înseamnă că toate conturile sunt active sau că sunt folosite pentru activități de trolling, procesul ar putea să fie mai mic. În Republica Moldova, procentul este estimat undeva la 4.500 de conturi false, adică sub 1%, și asta din cauza ratei relativ scăzute de utilizare a social media de către moldoveni – 35%. Ei bine, cifra asta ar putea să crească în următorii ani. Văd o creștere și o diversificare a participării moldovenilor pe mai multe conturi.

Victor, în anul 2016 ai lansat, împreună cu alți doi colegi, aplicația Trolles – o extensie pentru Google Chrome care identifică profiluri dubioase și deconspiră așa-zișii postaci. De ce a fost nevoie de un astfel de instrument? 

Victor Spînu: În 2016, trollingul și activitatea inautentică coordonată în scopuri politice abia începea, pentru că în 2016 practic a fost cea mai masivă implicare a trollilor și postacilor dintotdeauna în campania prezidențială. Atunci am simțit că există o grupare care stă în spatele acestor profiluri și am venit cu ideea să facem ceva în legătură cu asta, să optimizăm comunitatea, pentru că în comunitatea din Moldova de pe Facebook erau mulți oameni care simțeau că ceva se întâmplă, o mișcare tectonică, dar pe care nu o puteai vizualiza: cum asta are loc și unde anume asta are loc. De asta am venit cu ideea să cerem ajutorul comunității în a identifica aceste profiluri care se comportă extrem de dubios și să le afișăm în feed-ul fiecăruia, de pe Facebook, ca fiecare dintre noi să vadă unde acționează trollii. 

Mai exact, îți instalezi extensia și în momentul când deschizi o pagină pe Facebook, dacă persoana care comenta are un semn al exclamării de rând cu numele și prenumele, îți dai seama că este un troll. Înainte de a include acest semn al exclamării, verificați pe mai multe rețele sau pe mai multe surse dacă persoana este sau nu adevărată. 

Victor Spînu: Da, de fapt este foarte greu să identifici sau să înțelegi dacă o anumită persoană este un postac sau un troll, de asta noi am mers pe anumite aspecte care puteau fi relativ ușor demonstrate. Pentru noi, prioritatea era să identificăm persoanele sau profilele care fură identitatea altor indivizi și se dau drept aceștia. Foarte des am avut cazuri când familii întregi sau poze ale familiilor întregi din Rusia, Ucraina erau copiate și erau create conturi false și era indicat că ei sunt originari din Republica Moldova.

În cei cinci ani de când există Trolles, cu ce rezultate vă lăudați? 

Victor Spînu: Probabil cel mai mare rezultat, sau cel mai însemnat, a fost în 2019 când, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, Facebook a ieșit cu un comunicat în care declara că într-adevăr existau așa profile care se ocupau cu activitate inautentică, existau și pagini și, mai mult decât atât, ei lucrau împreună. Facebook a indicat în comunicatul lor o frază scurtă în care spuneau că ar putea avea legătură aceste profile cu Guvernul de atunci, ceea ce mi se pare absolut genial și oribil în aceeași măsură.

Sunt toate aceste blocări și suspendări ale unor conturi suficiente pentru a contracara fenomenul trollingului? 

Nicolae Țîbrigan: Eu zic că sunt destul de eficiente, dar nu suficiente, în sensul în care scoți din priză activitatea lor – n-am văzut să se poată reface rapid acea rețea. Așa că eu văd orice blocare a acestor activități inautentice pe Facebook, așa cum le denumesc companiile, destul de eficiente. Încă ce s-a observat în 2019, după ce au fost blocate, trolli au cam dispărut, n-au cam reușit să-și mai plieze forțele și nici nu mai aveau rostul, fiindcă alegerile trecuseră.

Victor Spînu: După mine, aceste eforturi sunt destul de eficiente, nu destul de suficiente, și destul de întârziate. Activitatea trolillor într-adevăr a fost perturbată de faptul că Facebook se implică în ștergerea acestor profiluri sau în distrugerea acestor comunități, dar aceste lucruri se întâmplă foarte greoi și este un nivel colosal de muncă. Probabil Nicolae poate să confirme cât de mult trebuie să muncești pentru ca un profil creat acum câteva ore să-l raportezi către Facebook, să-i demonstrezi Facebook-ului că el are o activitate foarte dubioasă și că ar trebui să întreprindă măsuri în legătură cu el și, de multe ori. această intervenție este întârziată pentru că fake-ul a fost lansat. Oamenii deja discută despre el și, atunci când acel cont este dezactivat, deja este prea târziu. 

Ce altceva s-ar putea întreprinde la nivel de state, guverne, companii IT etc? 

Victor Spînu: Eu am o viziune mai avansată la ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca acest fenomen să fie distrus complet. Eu aș zice că trebuie de pus un pic mai multă presiune pe rețelele sociale – și aici vorbim nu doar de facebook, ci și același Twitter, TikTok, mai nou. Ei au nevoie să simtă presiunea asta venită din partea comunității, din partea guvernului, pentru că și guvernul este diferit, dar anume atunci când este prezent fenomenul acesta a presiunii publice, pentru ca rețelele să facă ceva. Pentru că nu putem noi, niște organizații terțe, să demonstrăm cum anume lucrează rețeaua socială. Doar atunci când companiile mari de social media simt presiune sau au de suferit, doar atunci ele încep să facă anumite mișcări în acest sens. Ca să fie clar: pot să existe 100 de oameni care să lupte cu trollii într-o țară, însă niciodată ei nu vor avea controlul sau posibilitatea de a lupta definitiv cu acest fenomen. Aceasta o poate face doar o bază de date, pe care o poți vedea relativ ușor, în care sunt conexiunile dintre anumite profiluri, ce fac anumite profiluri fără ca să intervii în informațiile lor personale și să vezi cu ce anume se ocupă aceste profiluri și, relativ ușor, să le dezactivezi, pentru că aceste profiluri fac ceva dăunător pentru societate. 

Ce poate face fiecare dintre noi pentru a ne proteja de trolli și trolling? Ce alte instrumente mai recomandați?  

Nicolae Țîbrigan: Bine, instrumentele nu sunt sofisticate, ele se află la îndemâna oricăruia dintre noi. Ce putem face nivel individual este în primul rând să identificăm trollul sau roiul de trolli insistenți și care au năvălit pe wall-ul nostru – ei pot fi identificați ușor, adică ei comentează mult, ei sunt în afara contextului, manifestă semne de agresivitate în argumentare și în discurs și unii chiar comit niște erori de expresie sau erori gramaticale. 

Victor Spînu: Sunt de acord cu Nicolae, aș rezuma totul la trei acțiuni de bază pe care putem să le facem noi ca să ne simțim mai în siguranță pe Internet. Primul ar fi să ne antrenăm creierul nostru, să ne antrenăm gândirea critică ca să putem identifica relativ ușor acele conturi sau acele știri care sunt false, astea se poate de făcut ușor cu un search pe google, doi este să izolăm aceste profile, cum a zis și Nicolae – să le raportăm, să ne asigurăm că ceilalți participanți la discuție cunosc că este un trol și trei este să educăm. Dacă noi suntem bine mersi, atunci ar trebui să ne gândim ce oare mai fac copiii noștri pe internet, dar mai ales părinții noștri, pentru că ei sunt cei mai afectați probabil de acest volum imens de informații.

Victor, Nicolae, vă mulțumesc pentru informațiile utile împărtășite cu noi astăzi. Iar tu, drag fan al podcastului cuMINTE, reține: dacă te-ai angajat într-o discuție virtuală pe un subiect sensibil, iar interlocutorul insistă pe punctul său de vedere până la extremă, exagerează, este categoric, încearcă să te înfurie sau să-ți provoace alte emoții negative, pe scurt – are o atitudine dubioasă, atunci păzea! S-ar putea să fie vorba de un troll. De-acum încolo știi ce trebuie să faci. 

Ascultă podcastul cuMINTE și nu te lăsa manipulat. Filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.  

——————————————

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”. 

Lasa un raspuns