În primele zece zile ale lunii octombrie campania electorală a prins turații, iar unii candidați și-au diversificat meniul de falsuri pe care le-au răspândit pe rețelele sociale. Cele mai trăsnite și ușor de demontat au venit de la Victoria Furtună și Tudor Ulianovschi: „moldovenii iau microcredite pentru a plăti utilitățile” și „PAS a închis maternitățile”. De asemenea, unele falsuri și manipulări s-au regăsit în discursul Irinei Vlah, al lui Vasile Tarlev și al liderului PSRM, Igor Dodon, care face campanie pentru candidatul independent Alexandr Stoianoglo.
„Guvernarea închide maternitățile”
Într-o postare pe Facebook de pe 11 octombrie, candidatul indepedent Tudor Ulianovschi anunță că a discutat cu alegătorii din Cimișlia despre închiderea maternității din raion. „Unul dintre subiectele dureroase care îi preocupă pe oameni este închiderea maternității din Cimișlia și transferarea acesteia la Hâncești, decizie luată la inițiativa PAS, care provoacă mari dificultăți pentru tinerele familii. Lupta actualei guvernări pentru creșterea natalității se face prin închiderea maternităților”.
Întrucât acest subiect a fost abordat și anterior, la fel în context politic, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a explicat, în ianuarie 2022, de ce se închid multe maternități raionale și cine, de fapt, decide asta. Potrivit ei, spitalele raionale, în componența cărora intră maternitățile, sunt fondate de consiliile raionale, care iau decizii în privința închiderii sau deschiderii unor secții. Din cauză că în țară de nasc mai puțini copii, maternitățile lucrează la capacitate redusă, iar specialiștii își pierd calificarea și mulți dintre ei pleacă, a explicat ministra. Astfel, din 2018 până în 2021 au fost închise nouă maternități, în care s-au născut de la 47 până la 219 copii pe an: Leova, Basarabeasca, Ocnița, Briceni, Taraclia, Șoldănești, Dondușeni, Glodeni și Fălești. „Niciun ministru al Sănătății, indiferent ce guvernare ar fi reprezentat, nu are vreo contribuție la sistarea activității acestor maternități. Spitalele raionale au renunțat la activitatea maternităților singure, nesilite de nimeni, în urma unor circumstanțe concrete și cu acordul Fondatorului. Nu este niciun motiv de speculație aici”, a explicat pe Facebook Ala Nemerenco.
Raportul Biroului Național de Statistică pentru anul 2006, care fixează date începând cu anul 2002, arată (p. 12.) că în 2002 în Republica Moldova s-au născut 35.700 de copii. În schimb, în 2020 (p. 15) s-au născut 30.750, în 2021 (p. 6) – 29.230 copii, cu 5,2% față de anul precedent, în 2022 (p. 9) – 27.000 de copii, cu 8,1% față de anul precedent, iar în 2023 (p. 9) – 24.000 de copii, cu 11% mai puțin față de anul precedent.
„Moldovenii nu pot restitui 3 miliarde de lei luați de la companiile de microfinanțare”
„Trei miliarde de lei! Aceasta este suma de datorii pe care au acumulat-o pensionarii noștri și cetățenii nevoiași doar pentru a supraviețui. Și nu vor putea să o returneze. (…) Lipsiți de posibilitatea de a lua un credit de la bănci, mulți sunt nevoiți să apeleze la organizații de microcreditare. (…) Conform verificării mele, din datoriile celor 2,5 milioane de cetățeni rămași în țara noastră, peste 14 miliarde de lei reprezintă împrumuturi luate de la companiile de microcreditare, iar 3 miliarde dintre acestea sunt sume care nu pot fi returnate; oamenii pur și simplu nu sunt în stare să ramburseze acești bani”, scrie candidata Victoria Furtună la 8 octombrie. Aceasta este o repetare a mesajului însoțit de un video, din 3 octombrie, în care promite: „Anularea datoriilor pentru persoanele defavorizate. Creditele problematice ale populației defavorizate se ridică la aproximativ 2,5-3 miliarde de lei. Vom oferi o nouă șansă printr-o amnistie a creditelor pentru cei care nu pot plăti”.
Deși amestecă cifre și noțiuni fără să spună din ce surse are aceste date, după verificări am putut deduce că Victoria Furtună vorbește, de fapt, despre cifrele pe care le publică constant Banca Națională a Moldovei, referitoare la activitatea companiilor de microcreditare. Datele pentru prima jumătate a anului 2024 arată că cele 128 de companii de microcreditare licențiate au oferit împrumuturi cu valoarea totală de 14 157 496 764 de lei, cât spune candidata. Nu este clar de unde a obținut Victoria Furtună suma de trei miliarde de lei împrumuturi care nu pot fi restituite și cum a făcut aprecierea că acestea au fost luate de „pensionari și cetățeni nevoiași pentru a supraviețui”.
Într-un comentariu pentru StopFals.md, economistul Stas Madan, director de proiecte în cadrul Asociației „Expert-Grup”, a explicat: „În primul rând, nu toate cele 14 miliarde de lei sunt acordate exclusiv populației. Circa 25-30% din această sumă este acordată persoanelor juridice. În al doilea rând, faptul că fiecare a cincea persoană nu poate rambursa împrumutul este de asemenea un fals, cota creditelor neperformante constituind 12%. Deci, vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei credite la organizațiile de microcreditare pentru care există dificultăți la rambursare (inclusiv din partea firmelor), adică practic de două ori mai puțin decât insinuează candidata”.
Expertul a calificat, de asemenea, drept fals afirmația că acest fenomen – al împrumuturilor de la organizații de creditare nebancară – s-ar fi agravat în ultimii patru ani și „ar fi dus oamenii în pragul disperării”. Potrivit lui, dimpotrivă – din anul 2020 „această piață a fost reglementată pentru ca oamenii să fie protejați și să nu se pomenească în situații dramatice cum se întâmpla anterior că trebuiau să plătească și de zece ori mai mult decât suma împrumutată”.
„Maia Sandu a interzis transferurile bancare din Rusia”
Despre bani a discutat cu alegătorii săi și Irina Vlah. Într-un video postat pe 8 octombrie, se arată cum ea discută cu un trecător, îi confirmă acestuia că „Maia Sandu a interzis transferurile de bani din Rusia” și promite că, dacă devine președinte, va anula „toate aceste interdicții”. Bineînțeles, nu menționează că în puterea unui președinte nu este nici să interzică, nici să aprobe folosirea sistemelor de transferuri.
Sistemele de transferuri bănești pe care le foloseau persoanele fizice pentru a trimite bani cash din Rusia în Moldova au fost câteva, până recent. Unul dintre cele mai populare printre moldoveni, Western Union, s-au retras de pe piața Rusiei imediat ce a început războiul. Deci, băncile din Republica Moldova nu mai pot opera transferuri din Rusia prin acest sistem. De asemenea, sistemul Юнистрим, creat de o companie rusească, a nimerit sub sancțiunile SUA, iar băncile din Moldova au refuzat, în consecință, să mai lucreze cu el. În Moldova mai funcționau sistemele Contact și Золотая Корона, ambele rusești. Primul și-a încetat activitatea după ce autoritățile ruse i-au retras licența, iar al doilea nu mai este folosit în Republica Moldova deoarece cele patru bănci care îl utilizau – Comertbank, Fincombank, Eurocreditbank и Energbank – au refuzat să mai lucreze cu el. Compania care gestionează sistemul Золотая Корона a fost inclusă de curând pe lista sancțiunilor SUA.
„Moldova se va integra în UE fără Transnistria”
Irina Vlah a abordat și subiectul Transnistria. Într-o postare din 11 octombrie ea susține: „Sandu a întrerupt orice dialog cu Tiraspolul, iar „capetele fierbinți” din echipa sa au propus chiar „întrarea în Europa” prin renunțarea la Transnistria. Acest comportament este inacceptabil și, pe deasupra, contravine Constituției. Ca președinte, voi garanta o reintegrare pașnică cu Transnistria”.
Falsul că Moldova abandonează regiunea transnistreană a fost propagat masiv de media prorusă în ultimul an, deși președinta Maia Sandu a infirmat în repetate rânduri o „abandonare” a regiunii. „Ne dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană reîntregiți, cu conflictul transnistrean rezolvat, dar în cazul în care acest lucru nu va putea fi făcut, atunci suntem gata să ne integrăm în doi pași. Pe de altă parte, ați auzit și răspunsul oficialilor UE, care spun că acest conflict înghețat nu este o problemă pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a spus Maia Sandu într-un interviu recent (min. 1:16:27).
„Se pregătește un plan secret de lichidare a statalității, independenței, suveranității patriei noastre – Moldova”
La 1 octombrie, candidatul Vasile Tarlev a publicat o adresare către toți candidații la funcția de președinte să semneze un „pact național de protejare a terenurilor Moldovei”. La această narațiune nu ne vom opri, întrucât a fost explicată într-un articol anterior, însă menționăm o altă idee folosită și în alte campanii electorale: Republica Moldova riscă să fie lichidată. „Noi astăzi constatăm că în țară se pregătește un plan secret de lichidare a statalității, independenței, suveranității patriei noastre – Moldova. Noi suntem categoric împotrivă la așa acțiuni de discreditare, de sărăcire și de lichidare a Republicii Moldova”, scrie Vasile Tarlev.
Narațiunile „nu dăm țara străinilor” și „Moldova riscă să dispară” au fost folosite de Igor Dodon în campania electorală din 2020, pe care a pierdut-o în fața Maiei Sandu, iar Vasile Tarlev le folosește și acum. De altfel, Igor Dodon repetă acest mesaj și în actuala campanie. „Eu consider că integrarea europeană în condițiile în care o promovează Maia Sandu înseamnă cedare a suveranității către Bruxelles”, a spus liderul PSRM într-un live din 4 octombrie (min.24). Este o narațiune falsă, răspândită intens și în alte state, inclusiv România. Fiind în UE, țările nu se lipsesc de propriile instituții și organe de conducere, alese democratic. De asemenea, își mențin în constituțiile lor prevederile referitoare la suveranitatea statului.
***
În mod normal, în campaniile electorale din orice stat elementul de populism este prezent, fiind folosit de candidați în efortul firesc de a acumula simpatia votanților. În actuala campanie unii candidați duc însă populismul până la absurd, iar prin combinarea cu falsuri creează o realitate cu totul imaginară, ruptă de viața reală, pe care o trăiesc oamenii. În mod cert, acest fapt nu contribuie la informarea oamenilor, ci viciază grav mecanismul democratic care presupune alegeri libere și fără înșelăciuni pe tot parcursul procesului electoral.
Viorica Zaharia
jurnalistă, verificatoare de fapte
