Campanie construită pe falsuri: cum se promovează pe rețele unii candidați la prezidențiale

Foto:Colaj Mediacritica.md

În ultima săptămână a lunii septembrie, după ce s-au înregistrat oficial în cursa pentru funcția de președinte, unii candidați și candidate au început imediat să se promoveze pe rețelele sociale folosind manipulări și falsuri. Unele dintre afirmațiile cu care au operat fuseseră dezmințite în  repetate rânduri de către autorități sau de către jurnaliștii verificatori de fapte. Asta însă nu i-a împiedicat să le repună în circulație și să le transforme în sperietori. Cele mai multe falsuri și manipulări a folosit candidata Victoria Furtună.

„Armata rusă nu se află ilegal pe teritoriul Tiraspolului”

La 27 septembrie, Victoria Furtună a susținut o conferință de presă, apoi a distribuit înregistrarea video pe Facebook. Când a fost întrebată ce părere are despre faptul că armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, la Tiraspol, ea a răspuns: „Armata rusă păstrează regiunea în cauză în situație de pace. Nu se află ilegal pe teritoriul Tiraspolului”. A adăugat apoi că „acolo nu sunt militari străini”. Peste două zile, s-a contrazis. La 30 septembrie ea a plasat un video în care, la întrebarea unui vlogger – „Cum dăm afară armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova?” – Victoria Furtună a răspuns: „Iată integrând partea transnistreană la Republica Moldova vor pleca de la sine”.

Amintim că în regiunea transnistreană se află din 1992 un contingent de trupe ale Federației Ruse, deși Moscova s-a angajat, sub presiunea organizațiilor internaționale, să le retragă. Unul din aceste angajamente a fost fixat în Declarația summitului OSCE din 1999 de la Istanbul. Atunci Rusia și-a asumat să-și retragă trupele până în anul 2002, însă nu a făcut-o. Unul dintre ultimele documente în susținerea retragerii este rezoluția din 2018 a Adunării generale a ONU, care a fost însă ignorată de Rusia.

„Biserica Ortodoxă din Moldova trebuie apărată”

În aceeași conferință de presă, Victoria Furtună a reluat un alt fals, dezmințit la acel moment de autorități, și anume că Biserica Ortodoxă din Moldova ar urma să fie interzisă: „Ați mai auzit vreodată voi, în vreo țară, ca deputații care participă la paradele LGBT să fie cei mai aprigi susținători ai bisericii oamenilor? Nici nu trebuie să căutăm argumente de ce trebuie păstrată biserica”.

În Republica Moldova există în prezent două mitropolii ortodoxe: Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Fără să se refere la vreo declarație sau proiect de decizie concrete care ar proba intenția autorităților de a interzice existența vreuneia dintre acestea, candidata are în vedere, probabil, declarația din 28 august a deputatului PAS Vasile Șoimaru, făcută într-o emisiune la TVR: „Vine momentul în care și noi, la fel ca Ucraina, o să ne dezicem de Mitropolia Moldovei, care de fapt este a Rusiei”. Deși partidul s-a disociat imediat de declarația deputatului, spunând că ea reprezintă o opinie personală și că „guvernarea PAS nu pregătește niciun proiect de lege sau inițiativă care ar lichida Mitropolia”, Victoria Furtună continuă să folosească acest fals și peste o lună după ce a fost dezmințit.

„Apărarea noastră este condusă de generalii NATO”

„Apărând” Biserica Ortodoxă din Moldova în conferința de presă, Victoria Furtună a ajuns și la subiectul NATO, afirmând: „În cele din urmă este scris: să nu ucizi. Dar ce face prezenta guvernare și prezentul președinte? Ne conduce cu pași mari spre război. Apărarea noastră este deja condusă de generalii NATO, iar politica noastră – de consilierii americani. Totul – pentru a continua măcelul din inima Europei”. 

Falsuri referitoare la relația Armatei Naționale cu NATO sunt lansate și dezmințite frecvent. Republica Moldova are o colaborare cu NATO din 1992, încheind periodic acorduri de parteneriat, care prevăd, în mare, pregătirea militarilor și fortificarea capacităților de apărare ale Armatei Naționale. Colaborarea are loc în limitele statutului de neutralitate militară, fixat în Constituția Republicii Moldova, și nu implică preluarea funcțiilor de conducere a armatei de către militari ai NATO.

„Atragerea Moldovei în război”, subiect exploatat și de candidata Irina Vlah

Sperietoarea că guvernarea „atrage țara în război” o folosește și candidata Irina Vlah, care s-a autointitulat în campanie „președinta păcii”. Într-un video de la o întâlnire cu alegătorii, postat pe Facebook pe 28 septembrie, Irina Vlah spune, cu referire la președinta Maia Sandu: „Ce face deosebirea dintre două femei: una poartă de grijă, iar alta cumpără armament. Vedeți diferența?”. Subiectul este prezent practic în toate mesajele Irinei Vlah, inclusiv în cel de lansare a acțiunii electorale „Caravana păcii”, publicat cu patru zile mai devreme, pe 24 septembrie: „Mă voi asigura ca cetățenii noștri să fie în siguranță, ca nimic să nu amenințe pacea în Moldova. Războiul a fost subiectul preferat al președintelui care pleacă, dar noi vom vorbi despre pace”.

Narațiunea de dezinformare potrivit căreia actuala guvernare „atrage Moldova în război” este repetată frecvent de către politicieni proruși deja de aproape trei ani, de când Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei. Sunt folosite diferite ocazii informaționale: mărirea bugetului pentru apărare, publicarea Strategiei securității naționale, desfășurarea diferitelor exerciții militare. Promotorii acestei narațiuni nu explică niciodată cum anume ar urma să contribuie aceste acțiuni la atragerea Moldovei în război și ocolesc cu grijă să spună că Rusia este statul agresor, care nu concepe că o țară din fosta ei zonă de influență poate deveni mai pregătită din punct de vedere militar decât era anterior. Autoritățile Republicii Moldova au dat asigurări populației în repetate rânduri că procurarea de echipament militar și mărirea bugetului pentru apărare au loc exclusiv în scopuri defensive, pentru a fortifica capacitățile de apărare foarte slabe până în prezent, și că exclud orice implicare în acțiuni militare, inclusiv în regiunea transnistreană, cum se pretinde adesea.

Subiectul exporturilor în Rusia, prezentat manipulativ

În aceeași postare, Irina Vlah susține că, dacă va ajunge președinte, „integrarea în UE va fi realizată în interesul cetățenilor moldoveni, nu al partenerilor externi”. „În ceea ce privește țările CSI, în calitate de președinte, voi ține cont de interesele afacerilor moldovenești și de potențialele piețe ale acestor state, precum și de interesele cetățenilor moldoveni care trăiesc și lucrează acolo”, a mai scris candidata, sugerând astfel că până acum interesele oamenilor de afaceri moldoveni pe piața CSI ar fi fost neglijate. 

În realitate, Federația Rusă este cea care a întors spatele produselor agricole din Republica Moldova de fiecare dată când puterea de la Chișinău lua decizii care nu corespundeau cu interesele Moscovei. Unul dintre aceste embargo-uri a fost introdus, de exemplu, in 2013, cu puțin înainte ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Vânzarea pământurilor către străini, preluată de Ion Chicu și Igor Dodon

La 27 septembrie, Realitatea.md a difuzat un interviu video cu ambasadorul UE la Chișinău, în care s-a vorbit inclusiv despre dezinformările referitoare la vânzarea terenurilor către cetățeni străini. Interviul a fost tradus simultan, iar ulterior grupul Realitatea a difuzat o știre, citând ambasadorul, prin care se anunța că după integrarea în UE, terenurile agricole ale Republicii Moldova vor putea fi vândute cetățenilor străini. Afirmația este un neadevăr, iar grupul Realitatea a dezmințit-o, explicând că s-a produs o eroare de percepție a conținutului tradus. Știrea a fost eliminată de pe site.

„Planul” autorităților de a permite vânzarea către străini a terenurilor agricole este un fals rulat în permanență în campaniile electorale începând cu anul 2016, fiind vehiculat de diverși actori în anii 2020 și 2023. Pe acest fundal, știrea eronată transmisă de Realitatea a fost preluată și comentată rapid de către unii candidați sau reprezentanți ai candidaților. Ion Chicu a scris: „Despre străinii ei și pământurile noastre… Acum înțelegeți de ce-i trebuie Maiei Sandu modificarea Constituției pentru a putea vota cu majoritate simplă în Parlament asemenea legi?”. Iar Igor Dodon, care face campanie pentru candidatul sprijinit de PSRM Alexandr Stoianoglo, a vorbit despre pământuri la Ocnița, accentuând că, până la venirea la putere a Maiei Sandu, guvernările au reușit „să păstreze un moratoriu asupra pământului”.

Afirmația a fost dezmințită de Dorin Recean și Maia Sandu, care au anunțat că în cursul negocierilor de aderare vor insista ca pământul să nu facă parte din lista obiectelor ce vor putea fi cumpărate de străini. „Noi nu semnăm orbește documente, noi negociem ce e bine pentru țară. Și vom negocia ca pământurile noastre să nu fie vândute străinilor. În UE există numeroase state care și acum au restricții la vânzarea pământului către străini. La fel vom proceda și noi”, a scris premierul Dorin Recean pe Facebook.

În prezent, Codul Funciar al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2023, prevede că dreptul de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier nu poate fi dobândit sau deținut de cetățenii străini, persoane fizice sau juridice.

***

În concluzie, săptămâna trecută a arătat că, cel puțin pe rețele, cei mai mulți candidați care se poziționează anti-UE sau pe centru își construiesc mesajele de campanie pe aceleași subiecte folosite cronic în alegeri pentru a radicaliza și dezbina societatea, folosind dezinformări și falsuri, relațiile cu Rusia și CSI, relațiile cu NATO, liberalizarea comerțului, terenurile agricole, Biserica și drepturile minorităților sexuale etc. și mai puțin pe strategii viabile de dezvoltare a țării. La fel, nivelul și tonul retoricii unor candidați nu s-a ridicat mai sus de cel al bandelor de cartier: „Майя, не получится. Очень многие до тебя пытались сделать то же самое, но где они оказались? Они оказались на свалке истории. По этому собирай свой чемоданчик и отправляйся в путь” (din l. rusă: „Maia, nu va funcționa. Atât de mulți oameni înaintea ta au încercat să facă același lucru, dar unde au ajuns? Au ajuns în coșul de gunoi al istoriei. Așa că fă-ți valiza și pornește la drum”).

Viorica Zaharia,

jurnalistă verificatoare de fapte