Deficitul de informare despre grupurile vulnerabile din Republica Moldova este o realitate persistentă, care contribuie direct la menținerea stereotipurilor și a atitudinilor excluzive. Accesul inegal la informație, în special între mediul urban și cel rural, creează discrepanțe majore în nivelul
Consolidarea coeziunii sociale în Republica Moldova necesită intervenții coordonate din partea autorităților, sistemului educațional, mass-mediei, societății civile și cetățenilor. În ediția din luna martie a Podcastului cuMINTE, Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a formulat un set
Discursul de ură și discriminarea împotriva romilor rămân fenomene persistente în Republica Moldova, alimentate atât de prejudecăți sociale, cât și de lacunele de reglementare și de vulnerabilitățile informaționale ale publicului. Concluziile se regăsesc atât în nota analitică „Incluziunea care întârzie”,
Anul 2026 va marca o „tranziție clară a actorilor ostili” de la campanii vizibile, de tip electoral, la o strategie de presiune continuă asupra relației dintre stat și cetățean. Conform unui raport al Centrului pentru comunicare strategică și contracarare a
Polarizarea, neîncrederea și diviziunile sociale sunt realități tot mai vizibile în Republica Moldova. În ediția din luna martie a Podcastului cuMINTE, Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a explicat de ce societatea moldovenească devine tot mai vulnerabilă
Într-un context în care copiii intră în contact cu tehnologiile digitale încă din primii ani de viață, iar consumul de conținut media începe înainte de școală, alfabetizarea informațională în grădinițe devine o prioritate de politici publice. În Republica Moldova, acest
