Noutăți

Maia Sandu, după ședința CSS: Platformele online, unul dintre principalele instrumente de interferență în procesele electorale

Rețelele sociale sunt un canal strategic de propagare a dezinformării și manipulării în Republica Moldova, avertizează autoritățile de la Chișinău. În cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), președinta țării, Maia Sandu, a prezentat riscurile majore privind

Studiu CJI // Cum se informează și cum disting informațiile false femeile din mediul urban și rural

În lipsa unei educații media adecvate și a accesului echitabil la surse credibile de informare, femeile din Republica Moldova, în special cele din mediul rural, rămân vulnerabile în fața dezinformării. Faptul că ele se bazează predominant pe rețele interpersonale (familie,

Aplicația de streaming HaiTV: Consiliul Audiovizualului atrage atenția asupra problemelor de legalitate și securitate

Consiliul Audiovizualului (CA) semnalează o serie de probleme grave legate de aplicația de streaming HaiTV și platforma asociată Haitv.md, promovate intens în ultimele săptămâni prin rețelele sociale. Autoritatea de reglementare avertizează, într-un comunicat de presă, că aceste instrumente oferă acces

Facebook rămâne lider, TikTok câștigă teren. Tendințele de accesare a rețelelor sociale în Republica Moldova, potrivit unui nou studiu al CJI

Facebook rămâne principala platformă utilizată de moldoveni pentru accesarea informațiilor, în timp ce TikTok și YouTube înregistrează o ascensiune semnificativă în preferințele publicului. Constatările apar în Studiul „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe în 2025”, lansat de Centrul

#PEÎNȚELES. Ce reprezintă sloganele virale? 

Întrebare:Am început să văd tot mai des pe rețelele sociale expresii scurte care „prind” imediat, uneori incitatoare sau chiar agresive. Am aflat că acestea se numesc „slogane virale”. Cum funcționează ele? Răspuns: Sloganele virale (din engleză „viral sloganeering”) reprezintă o

Studiu CJI: refugiații și tinerii, mai pregătiți să recunoască dezinformarea

Peste 70% dintre tinerii din mediul urban și 60% dintre refugiații din Ucraina spun că pot recunoaște ușor știrile false. În schimb, persoanele cu dizabilități, romii, vârstnicii și femeile din mediul rural se declară mult mai puțin pregătiți să distingă