Irina Corobcenco, analistă în domeniul combaterii discursului de ură, trage un semnal de alarmă cu privire la responsabilitatea individuală și colectivă în fața propagării acestui fenomen, mai ales în spațiul online și în perioadele electorale. În ediția Podcastului cuMINTE din
Tinerii din Republica Moldova aleg să se informeze în primul rând de pe platforme sociale precum TikTok și Instagram, în timp ce încrederea lor reală rămâne orientată spre surse tradiționale precum site-urile de știri, familia sau televiziunea, arată studiul „Indexul
Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii au inclus, în planurile de acțiuni pentru 2025, mai multe măsuri menite să consolideze gândirea critică și consumul responsabil de informații. Se întâmplă inclusiv în contextul în care, anul trecut, cele două ministere
Profilarea rasială de către poliție, segregarea școlară a copiilor romi, discursul de ură împotriva persoanelor transgender și instituții slabe pentru protejarea egalității sunt doar câteva dintre provocările majore care continuă să afecteze democrațiile europene, potrivit raportului pentru anul 2024 realizat
Le întâlnim frecvent în spațiul public, pe rețelele sociale sau în viața de zi cu zi. Este vorba despre două concepte adesea confundate în societatea moldovenească: discursul de ură și discriminarea. Deși pot părea asemănătoare la prima vedere, între ele
11 posturi de televiziune au fost sancționate cu avertizare publică pentru încălcarea dreptului la viață privată a unui minor, în contextul mediatizării cazului de presupusă violență domestică în familia deputatului Vasile Bolea. Subiectul a fost discutat la ședința Consiliului Audiovizualului
