Intrați imaginar într-o clasă dintr-un liceu obișnuit din Moldova. Poate fi în Chișinău sau într-un sat din raionul Hîncești. Pe tablă, urmele de cretă se amestecă cu praful, iar profesoara dictează, ca acum 20 de ani, lecția de azi. În liniștea aparentă, sub bănci, realitatea e alta. Elevii nu doar că trimit mesaje, dar au în buzunar acces la „oracolul” digital: inteligența artificială. Este paradoxul moldovenesc perfect: învățăm după metode analogice într-o lume în care copiii noștri sunt deja cetățeni digitali, adesea mai conectați decât sistemul care ar trebui să-i educe.
Inteligența artificială (AI) nu mai este un scenariu de film SF, ci o realitate care ne modelează deja economia și societatea. Întrebarea nu mai este „dacă” ar trebui să introducem AI în școlile din Moldova, ci „cât de repede” o putem face pentru a nu condamna viitoarea forță de muncă la irelevanță.
Elevii „nativi” vs. Profesorii „imigranți” digitali
În prezent, asistăm la un fenomen fascinant și totodată îngrijorător în liceele noastre. Rata de adoptare a instrumentelor de tip ChatGPT în rândul elevilor moldoveni este aproape de 100%. Practic, nu există elev care să nu fi interacționat cu un asistent virtual. În contrast, o mare parte dintre profesori nu au utilizat niciodată un instrument AI, privesc aceste unelte cu scepticism, frică sau chiar le interzic total.
Această discrepanță naște o utilizare defectuoasă. Din observațiile mele directe, deși elevii folosesc AI masiv, o fac greșit. Majoritatea îl utilizează strict pentru a genera teme automat, pentru a obține răspunsuri „de-a gata”, fără a filtra informația. Ei scriu prompturi (comenzi) rudimentare, de tipul „Scrie un eseu despre Ion Druță”, și preiau rezultatul fără spirit critic.
Fără ghidaj la școală, AI-ul devine o unealtă de trișat, nu una de învățare. Elevii nu învață cum să colaboreze cu inteligența artificială, ci cum să se ascundă în spatele ei.
Ce ne spune World Economic Forum
De ce este urgentă schimbarea? Răspunsul se află în cifre. Cel mai recent raport al World Economic Forum (Future of Jobs Report) avertizează că, în următorii 5 ani – exact perioada în care liceenii de azi vor intra pe piața muncii – principalele abilități căutate de angajatori vor fi în domeniile Inteligență Artificială și Big Data.
Dacă școala din Moldova ignoră acest trend, vom produce absolvenți pregătiți pentru o lume care nu mai există. În noua economie globală, un tânăr din Republica Moldova care nu știe să folosească AI pentru a-și crește productivitatea va fi în dezavantaj net față de un tânăr din Estonia sau Coreea de Sud, care a învățat asta în liceu.
Disciplină separată sau integrată?
Pentru sistemul educațional din Republica Moldova, tranziția ar trebui să fie etapizată.
Pasul 1: AI ca disciplină separată.
Pe termen scurt, avem nevoie de un curs dedicat. Elevii trebuie să înțeleagă „cutia neagră”: cum funcționează un algoritm, ce sunt halucinațiile AI (când AI minte cu încredere), etica datelor și, crucial, ingineria prompturilor. Trebuie să-i învățăm să treacă de la „Fă-mi tema” la „Analizează acest text și oferă-mi contraargumente”.
Pasul 2: AI integrat în toate materiile.
Odată ce bazele sunt puse, AI trebuie să devină invizibil, o unealtă de suport la Istorie, Biologie sau Limba română. Dar pentru a ajunge aici, trebuie să instruim și să familiarizăm cu AI profesorii, autorii de cărți și curriculumuri școlare și funcționarii de la Ministerul Educației și Cercetării, așa încât să nu se teamă de tehnologie.
Moartea temei de acasă tradiționale
Aici ajungem la cel mai sensibil punct: evaluarea. Modelul clasic în care tema de acasă este „Scrieți un rezumat de două pagini” nu mai este viabil. Orice elev îl poate genera în 10 secunde.
Profesorii trebuie să regândească fundamental temele. Nu mai putem evalua memoria sau capacitatea de a sintetiza text (inteligența artificială face asta perfect), ci trebuie să evaluăm gândirea critică. În loc să interzică AI, un profesor modern ar putea spune: „Cereți ChatGPT să scrie un eseu despre Ștefan cel Mare. Apoi, identificați voi trei greșeli factuale sau de logică din textul generat și rescrieți-l cu vocea voastră”.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, profesorii trebuie formați. Ei nu pot detecta sau integra o tehnologie pe care nu o înțeleg.
4 țări care ne arată viitorul
Nu trebuie să reinventăm roata. Alte state au înțeles deja urgența și au acționat.
- Coreea de Sud este pionierul absolut. Guvernul a anunțat introducerea manualelor digitale bazate pe AI (AI Digital Textbooks) în sistemul public începând cu 2025. Acestea vor adapta dificultatea materiei la nivelul fiecărui elev în timp real.
- China a introdus cursuri obligatorii de inteligență artificială încă din școala primară și gimnaziu. Elevii învață nu doar utilizare, ci și programare de bază și robotică, pregătind o generație de creatori de tehnologie, nu doar consumatori.
- Singapore, prin strategia națională „National AI Strategy 2.0”, a integrat alfabetizarea AI în curricula națională pentru elevi și adulți. Focusul lor este pe înțelegerea etică și aplicabilitatea practică, asigurându-se că niciun cetățean nu este lăsat în urmă.
- Estonia este un exemplu mai apropiat de realitățile noastre (o țară post-sovietică mică). Statul a integrat competențele digitale și elemente de AI transversal, în toate materiile. Ei nu văd IT-ul ca o materie separată, ci ca pe un limbaj în care se predă școala.
Situația în Moldova
Din fericire, Ministerul Educației și Cercetării a făcut un prim pas strategic prin crearea Consiliului pentru Inteligența Artificială în Educație. Acest organism, constituit din experți din domeniu, are misiunea de a ghida ministerul în demararea unei implementări accelerate a tehnologiei în școli, semnalând o deschidere vitală la nivel central.
Cu toate acestea, implementarea AI în educația moldovenească nu va fi o misiune ușoară. Realitatea din teren este adesea dură: încă avem zone rurale unde accesul la calculatoare performante și Internet de calitate este limitat, ceea ce riscă să adâncească și mai mult inegalitățile dintre elevii de la oraș și cei de la sat.
Mai mult, factorul uman reprezintă o provocare majoră. Există riscul unor rezistențe semnificative din partea profesorilor și altor decidenți din sistem, fie din frica față de inovație, fie din lipsa competențelor digitale. Este nevoie de o muncă enormă de instruire a cadrelor didactice, nu doar pentru a preda elevilor, ci și pentru propriul lor beneficiu. Profesorii trebuie să învețe cum să folosească inteligența pentru a-și ușura munca birocratică sufocantă, dar și pentru a depista produsele generate de AI ale elevilor. Scopul nu este să-i „prindă” pe elevi, ci să poată revizui exercițiile și temele pentru acasă astfel încât acestea să stimuleze gândirea critică, nu simpla generare de text.
Toate aceste aspecte se suprapun peste problemele sistemice cronice ale învățământului nostru, cum ar fi criza acută de cadre didactice. Într-un sistem care se luptă să asigure prezența fizică a profesorilor la ore, revoluția digitală poate părea o sarcină copleșitoare, dar tocmai de aceea este vitală — pentru a eficientiza un sistem aflat la limită.
Concluzie
Introducerea unui obiect de studiu AI în școlile din Republica Moldova nu este un moft, ci o plasă de siguranță pentru viitor. Avem o generație de elevi care aleargă deja cu viteză maximă spre tehnologie, dar o fac legați la ochi, fără direcție.
Rolul școlii nu este să le pună piedică, interzicând accesul, ci să le scoată legătura de la ochi. Să transformăm utilizarea AI dintr-un mecanism de copiat într-un instrument de gândire critică. Altfel, riscăm să avem școli analogice într-o lume digitală și absolvenți cu diplome de hârtie într-o economie de algoritm.
Denis Zacon,
Consultant în GenAI
fondator AI Skills, specializat în implementarea soluțiilor de Inteligență Artificială
Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
