În primul semestru al acestui an de studii, 20 de profesoare și un profesor din cadrul a zece instituții de învățământ din Republica Moldova au implementat Programul privind integrarea conținuturilor de educație media în cadrul disciplinelor Limba română în clasa a VI-a și Limba engleză în clasa a X-a. Desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în parteneriat cu DW Akademie și susținut de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), programul a sprijinit formarea unei generații de elevi mai conștienți și mai bine pregătiți să navigheze în spațiul informațional.
În aceste trei luni de predare a limbii engleze la clasa a X-a, integrarea educației media s-a dovedit nu doar eficientă, ci cu adevărat transformatoare. Atunci când elevii au lucrat cu materiale autentice – pliante, videoclipuri de pe TikTok, scurte podcasturi sau reclame online – nivelul lor de implicare a crescut vizibil. Aceste texte din lumea reală i-au încurajat să identifice biasuri, să evalueze sursele și să distingă între mesaje informative și persuasive. În acest proces, ei și-au consolidat atât competențele lingvistice, cât și capacitățile de gândire critică.
Unul dintre cele mai memorabile rezultate a fost un mini-proiect în care elevii au creat vloguri și podcasturi scurte. Dedicarea lor a fost remarcabilă: au colaborat, au redactat scenarii în limba engleză, au exersat vorbirea cu încredere și și-au perfecționat abilitățile de storytelling digital. Vocabularul, fluența, creativitatea și spiritul de echipă au cunoscut îmbunătățiri semnificative. Astfel de activități au demonstrat clar cum combinarea studiului mass-media cu învățarea unei limbi străine transformă sarcinile de clasă în experiențe reale de comunicare.
O analiză mai amplă a planurilor de lecție – bazate pe conținutul manualului (Extreme Sports, Generation Like, Discover Moldova, Be Part of the Solution) – arată că integrarea competențelor media nu este o completare ocazională, ci o abordare pedagogică constantă. Pe parcursul tuturor lecțiilor, interactivitatea, motivația și participarea activă s-au menținut la un nivel ridicat, susținând direct dezvoltarea gândirii critice, așa cum prevede Curriculumul Național al Republicii Moldova (2019).
Lecțiile i-au „scufundat” pe elevi în medii digitale dinamice. Au scanat coduri QR, au rezolvat puzzle-uri, au participat la sondaje pe Mentimeter, au explorat jocuri Wordwall și au colaborat prin platforme precum Padlet sau Digipad. Aceste instrumente nu au servit doar introducerii temelor, ci au transformat sala de clasă într-un ecosistem digital participativ. Elevii au interacționat cu informația, au remodelat-o colaborativ și au comunicat în multiple direcții: elev–media, elev–elev și elev–profesor.
Activitățile bogate în conținut media au amplificat și motivația, întrucât s-au aliniat intereselor adolescenților. Sporturile extreme, influența rețelelor sociale, cyberbullyingul, vloggingul de călătorie, activismul de mediu și fenomenul greenwashing au fost teme relevante și atractive. Vizionarea videoclipurilor de pe YouTube, audierea podcasturilor, analiza vlogurilor sau documentarea despre eco-influenceri i-au ajutat pe elevi să perceapă limba engleză nu doar ca pe o disciplină școlară, ci ca pe un instrument pentru înțelegerea lumii în care trăiesc.
Motivația crește și mai mult atunci când este prezentă autonomia. În cadrul lecțiilor, elevii au avut libertatea de a alege: sporturi pentru cercetare, destinații moldovenești de promovat, afaceri eco-friendly de analizat, profesii viitoare sau argumente de susținut. Această libertate este în acord cu principiile învățării bazate pe competențe și stimulează implicarea emoțională în sarcini. În același timp, activități precum distingerea faptelor de opinii, identificarea tehnicilor de manipulare sau evaluarea afirmațiilor la tematică ecologică i-au provocat intelectual și le-au oferit satisfacția de a rezolva probleme relevante.
Poate cel mai puternic impact al integrării competențelor de educație media constă în contribuția la dezvoltarea gândirii critice. Fiecare lecție a fost gândită pentru a ghida elevii de la observație de bază la analiză complexă. Pe tot parcursul secvențelor de învățare, ei au exersat constant raționamentul, evaluarea și reflecția. Aceste sarcini le-au consolidat judecata analitică și i-au ajutat să își exprime ideile cu claritate. Produsele media create de elevi (podcasturi, vloguri, postări de Instagram, pliante digitale, clipuri de debunking) au întărit și mai mult învățarea. Prin producerea de texte media autentice, ei au trecut de la statutul de receptori pasivi la cel de creatori activi.
În cele din urmă, integrarea media a generat niveluri remarcabil de ridicate de interactivitate, motivație și gândire critică. Elevii au devenit participanți activi ai propriului proces de învățare, utilizând tehnologia ca utilizatori informați, nu ca simpli consumatori.
Atunci când elevii de liceu lucrează cu produse media reale – reportaje, podcasturi, reclame, vloguri – ei trăiesc limba engleză ca pe o limbă vie și dinamică. Aud accente diverse și stiluri variate de comunicare și învață să interpreteze discursul formal și informal. În același timp, dobândesc perspective asupra unor probleme culturale și sociale și devin cetățeni globali mai informați. În esență, integrarea educației media la lecțiile de engleză îmbogățește curriculumul, face învățarea relevantă și le oferă elevilor competențele lingvistice, digitale și cognitive necesare pentru viața modernă. Acest proces transformă sala de clasă într-un spațiu în care învățarea limbii, creativitatea și conștientizarea critică cresc împreună, pregătind elevii să navigheze cu încredere și claritate în peisajele media complexe ale secolului XXI.
Corina Ceban, profesoară de Limba engleză
Liceul „Vasile Alecsandri”, Bălți
Comentariul a fost elaborat în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
