Podcast: Play in new window | Download (Duration: 13:55 — 31.9MB)
Din aprilie 2017, elevii și elevele din Republica Moldova studiază cursul opțional de Educație pentru media. În ultimii șase ani, aproape 12.000 de școlari de la toate treptele de învățământ din toată țara au trecut prin această disciplină, predată de peste 130 de profesori în peste 100 de şcoli. În cadrul orelor de educație mediatică – care, apropo, se predau și în instituții de limbă română, și în cele de limbă rusă – copiii și adolescenții studiază nu doar să gândească critic, ci și cum să se protejeze de bullying, dezinformare și sexting. Dar și multe alte informații utile despre mediul informațional în care trăim.
Probabil tu, drag ascultător fidel al Podcastului cuMINTE, cunoști deja toate aceste detalii. Dar să știi că în acest domeniu se întâmplă mai mult de atât. În ultima perioadă în regiune se discută tot mai des despre faptul că nu este suficient ca educația media să fie o disciplină separată. Specialiștii spun că este necesar ca anumite concepte ce țin de alfabetizarea media să fie introduse în cadrul altor discipline, cum ar fi istoria, limba română sau geografia.
Bună, sunt Ana Sârbu, și tocmai despre necesitatea introducerii educației media în curriculumul școlar discutăm astăzi. Recent, un plan în acest sens a fost pus pe hârtie și în Moldova. Câteva luni în urmă, Centrul pentru Jurnalism Independent, în colaborare cu DW Akademie, a lansat un document strategic care stabilește etapele pe care trebuie să le parcurgă țara noastră pentru a integra conceptele de educație media în cadrul disciplinelor de bază.
„Inițiativa includerii conceptelor de educație pentru media în cadrul disciplinelor de bază a apărut treptat, din momentul în care, în anul 2017, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat, cu acordul Ministerului Educației și Cercetării, procesul de predare a disciplinei opționale Educație pentru media în școală. Am început cu pași mici, dar siguri, să înrădăcinăm Educația pentru media în instituțiile de învățământ, implicând an de an tot mai mulți elevi și profesori. Pe parcurs, însă, ne-am convins de faptul că despre educație, despre media și gândire critică trebuie să discutăm nu doar la orele de Educație pentru media. Evenimentele din ultimii doi ani ne-au convins de faptul că fără gândire critică, fără discernământ și fără abilitatea de a analiza critic informațiile din spațiul public nu putem dezvolta o societate sănătoasă. Respectiv, inițiativa de a include conceptele de Educație pentru media în cadrul altor discipline a venit inclusiv din rândul profesorilor care predau disciplina și care au conștientizat cât este de important să le dezvoltăm elevilor capacitatea de analiză critică. În premieră, în spațiul public am lansat discuțiile despre acest subiect în cadrul primului forum de Educație pentru media, care s-a desfășurat la Chișinău pe 17 septembrie 2021. Ulterior, pentru a face primul pas concret în acest sens, în anul 2022, susținuți de Deutsche Welle Akademie, am lansat și un grup de lucru cu implicarea subiecților din România, Lituania, până și Ucraina, pentru a studia experiența acestor țări în domeniu. În rezultat, a fost elaborat un document strategic, care prevede pașii pe care urmează să-i întreprindem ulterior în acest sens”, ne explică Mariana Tabuncic, manageră de proiecte la Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova.
Documentul a fost elaborat de către un grup de experți ghidați de către experta în educație Natalia Grîu, care este și una dintre autoarele manualelor de Educație pentru media.
„Documentul pornește de la o analiză exhaustivă a realizărilor pe segmentul Educației pentru media, începând cu anul 2017, când în baza unor memorandumuri de colaborare dintre Deutsche Welle Akademie și CJI au fost dezvoltate atât curriculum, cât și manuale, ghiduri și realizate formări. Acest document oferă pași pertinenți privind formarea cadrelor didactice, atât cea inițială, cât și cea continuă, privind integrarea la nivel de curriculum a conceptelor de educație media, privind colaborarea intersectorială dintre Ministerul Educației și Cercetării și alte ministere, dar și ce este foarte important – dintre Ministerul Educației și societatea civilă, pentru că educația pentru media este o responsabilitate a tuturor actorilor educaționali”, argumentează Natalia Grîu.
De asemenea, documentul stabilește introducerea rubricii Educație pentru media în grila televiziunii publice Moldova 1 și consolidarea acesteia la Radio Moldova. „Acest document prevede și crearea și pilotarea resurselor didactice în instituțiile de învățământ școlar. La moment discutăm despre integrarea activităților de educație media la ciclul gimnazial și liceal. În acest context, în următorii trei ani de studii, cu suportul partenerului nostru DW Akademie, vom pilota această inițiativă în 30 de școli, respectiv câte zece școli în fiecare an. În acest proces vor fi implicați câte doi profesori din fiecare școală, care predau discipline din aria Limbă și comunicare. Profesorii vor fi instruiți de către Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul mai multor sesiuni de formare pe parcursul anului. De asemenea, experții noștri vor elabora și resurse didactice specifice, care vor fi puse la dispoziția profesorilor. După fiecare an de pilotare vom realiza o evaluare pentru a vedea cum decurge procesul și dacă sunt necesare anumite schimbări și ajustări în funcție de conținutul predat. Ulterior, dacă rezultatele obținute vor fi la nivelul așteptărilor noastre, atunci modulele elaborate în cadrul acestor trei ani de rotare vor putea fi introduse în programul școlar în rezultatul următoarei revizuiri curriculare, evident cu acordul Ministerului Educației și Cercetării”, mai spune Mariana Tabuncic.
„Cum noi cunoaștem că Ministerul Educației a realizat o revizuire curriculară? Din anii 2018 și 2019 avem un nou curriculum pe care îl implementăm, care are anumite elemente de educație media integrate, dar sigur că nu sistemic, ci doar sporadic, la anumite discipline. Ar urma ca în perioada premergătoare următoarei etape de revizuire curriculară să facem acțiunile de pregătire necesară și să vedem cum dezvoltăm acel profil de competențe media, care ulterior să devină parte a cadrului de referință pentru curriculumul național. Ideea de bază pe care vrem să o promovăm la această etapă, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării și alți actori interesați, este că Educația pentru media trebuie să devină o temă cross-curriculară, care să se integreze firesc în unitățile de conținut ale tuturor disciplinelor, pentru că toate disciplinele școlare lucrează cu informația, informația este esența la ceea ce numim noi cultură informațională și Educație pentru media. De acest lucru trebuie să-i sensibilizăm și să-i formăm pe cei care lucrează nemijlocit cu copiii, cadrele didactice și trebuie să facem acest lucru de la cea mai fragedă vârstă, cum am văzut în Ucraina chiar de la grădiniță. Să știți că este foarte ușor să realizezi o integrare firească a conținutului media în procesul educațional, pentru că media este ceea cu ce copilul se întâlnește zi de zi”, a adăugat Natalia Grîu.
Anterior, la lansarea documentului strategic ce vizează integrarea conceptelor de educație media în disciplinele de bază, Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, s-a arătat deschis ideii de a integra conceptele de educație media în cadrul altor discipline, pornind de la experiența Ucrainei, României și Lituaniei în acest sens. (citez) „Bănuiesc că pentru următorul an de studii am putea pregăti terenul pentru a pilota într-un anumit număr de școli integrarea conceptelor de educație media. Până atunci însă trebuie să decidem pentru care treaptă de școlaritate vrem să introducem aceste modificări, în cadrul căror discipline și pentru care module. Consider că este o inițiativă bună și nu cred că colegii mei de la minister s-ar împotrivi”, s-a arătat convins atunci Valentin Crudu.
Această inițiativă este susținută și de pedagogii care predau educație mediatică în instituțiile de învățământ din țară. Rodica Bogdan este, de aproape 13 ani, profesoară de geografie la Liceul „Miron Costin” din Florești și predă Educație pentru media din 2019.
„Acest curs este important, fiindcă este pilonul în formarea cetățeanului în viitor. Împreună cu celelalte discipline, Educația pentru media are menirea să dezvolte abilități de analiză și gândire critică.
Trecerea de la școala tradițională la una digitală nu poate avea loc fără disciplina Educație pentru media, care îi ajută pe elevi la creșterea personală, cât și la dezvoltarea socială a lor. Tinerii în ziua de azi au nevoie să fie ascultați și să le cerem opinia deoarece ei știu mai multe, au informație mult mai vastă, dar uneori nu știu ce să facă cu ea. Discuțiile cu părinții sau cu bunicii pentru a disemina informația, a ajuta generația mai mare, a analiza informația și a alege informația adevărată. Cred că aceasta este menirea Educației pentru media în școală. Educația pentru media pregătește tânăra generație să folosească instrumentele multimedia, îi încurajează pe elevi să critice ceea ce văd, ceea ce citesc, ceea ce aud”, crede profesoara.
Și Nadejda Iacob, profesoară de limba română și educație media la Liceul „Ion Vatamanu” din municipiul Strășeni, consideră că această disciplină este un element esențial în dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
„Datorită subiectelor abordate se determină diferența dintre fals și realitate mass-media, dintre opinie și fapt. În fine, datorită Educației pentru media se formează tineri conștienți, ei dețin o percepție adecvată, ce înseamnă ca atare acest proces. În prezent, dar și în viitor, sper, ei vor fi cetățeni responsabili, deci vor putea educa la rândul lor semeni implicați civic. Care sunt modificările aduse de Educația pentru media în școli, ne-am întreba. Din ceea ce am observat, aceste modificări par foarte subtile, totuși ele sunt reale, sesizabile, astfel elevii, gimnaziștii, liceeni fac deja discernământul dintre produsul media de calitate și ceea ce este o vădită manipulare.Totodată, sunt mai sensibilizați în privința aspectelor de siguranță online, utilizarea unor parole, bullying. Aceste aspecte sunt îmbucurătoare. Pe de altă parte, părinții sunt și ei dornici să învețe, astfel se stabilește o comunicare apropiată cu copiii, fiindcă le înțeleg lumea, interesele și viceversa. La momentul actual, cursul de Educație pentru media, știm bine, este unul opțional. Ce determină acest fapt? Există modelul tradițional din învățământul nostru din țară, constrângerea oarecum de a alege un singur curs opțional la clasă pentru anul respectiv. Pe lângă concurența tuturor cursurilor opționale, este și mai dificilă oarecum asigurarea continuității a ceea ce predai. O soluție viabilă ar fi integrarea elementelor cheie ale educației media la diferite discipline. Evident, pentru a atinge această finalitate este nevoie de o perioadă mai îndelungată, pentru că urmează a fi realizat acest proces în cadrul unei noi reforme curriculare, dar astfel aș zice că vom ajunge la o abordare sistemică și la rezultate de durată”, susține profesoara.
Drag ascultător al podcastului, dacă ești elev sau elevă și urmezi acest curs în școala ta – felicitări! Iar dacă nu, atunci este momentul potrivit să afli cum ai putea să te înscrii la orele de Educație pentru media. Întreabă-ți părinții și profesorii. Și, bineînțeles, filtrează cuMINTEa trează! Ascultă-ne în continuare pe site-ul Mediacritica.md, pe Google Podcasts, Apple Podcasts și Soundcloud.
Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) în cadrul proiectului „Promovarea educației media în rândul cetățenilor prin conținut media de calitate”, implementat de CJI in perioada noiembrie 2022- martie 2023. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat cele ale IWPR sau ale partenerilor săi.
