Distribuirea imaginilor cu leziunile unei persoane agresate și publicarea detaliilor umilitoare din mărturia acesteia pot amplifica suferința victimei și pot contribui la retraumatizarea sa. Reprezentanții Coaliției Naționale „Viața fără Violență” explică, pentru Mediacritica, de ce interesul public nu justifică automat
Cazul studentului de 19 ani agresat lângă căminele Universității Tehnice a Moldovei (UTM) readuce în discuție responsabilitatea presei de a informa publicul fără a expune victimele unei noi forme de umilire. Publicarea detaliilor explicite din declarațiile victimei, inclusiv a celor
Titlurile cu încărcătură emoțională, imaginile cu persoane în momente vulnerabile și detaliile care permit identificarea indirectă a minorilor pot transforma un caz de protecție a copilului într-un spectacol mediatic. Relatările despre o femeie din Strășeni, care ar putea pierde drepturile
Întrebare: În materialele despre dezinformare și manipularea informației online întâlnim uneori expresia „recycled content”. Ce înseamnă acest termen și cum poate fi reutilizarea unor informații, fotografii sau videoclipuri mai vechi folosită pentru a induce publicul în eroare? Răspuns: Expresia „recycled
Un nou caz de suicid al unui minor, relatat și distribuit pe larg în spațiul public din Republica Moldova în dimineața zilei de 12 octombrie, readuce în discuție modul în care presa reflectă astfel de subiecte. Unele materiale jurnalistice publicate
Utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială (AI) și interacțiunea cu conținutul sintetic devin o parte tot mai vizibilă a mediului informațional din țara noastră. Studiul privind evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova, realizat la comanda Centrului pentru Jurnalism
