stiri Moldova

Alegerile din Găgăuzia: rețelele sociale devin principalul câmp de luptă electorală, iar polarizarea politică se accentuează, potrivit jurnaliștilor din regiune

Campania electorală pentru alegerile bașcanului și ale deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie 2026, este marcată de extinderea agitației în mediul online, apariția unor rețele de pagini anonime și intensificarea mesajelor care alimentează confruntarea dintre Comrat

Cazul femeii decedate la Soroca, după ce ar fi stat la coadă pentru compensații. O asociere nedemonstrată și informații insuficiente într-o știre a Kp.md 

Un titlu care sugerează o legătură directă între decesul unei femei și timpul petrecut la coadă, informații insuficient documentate despre circumstanțele tragediei și reacții atribuite generic utilizatorilor rețelelor sociale. Acestea sunt câteva dintre problemele materialului publicat de portalul Komsomolskaia Pravda

Republica Moldova, menționată într-un raport privind amenințările hibride din Europa. Ce arată documentul despre manipularea informațională și alegeri

Un raport european privind amenințările hibride pentru perioada octombrie 2026 – aprilie 2027 include Republica Moldova printre statele vizate de operațiuni de manipulare informațională atribuite Rusiei. Documentul semnalează că Moscova a urmărit să influențeze procese electorale în mai multe țări

Demisia directoarei AGE, reflectată prin stereotipuri de gen în unele publicații. PEG: „Nu este critică profesională, ci sexism”

Cazul demisiei directoarei Agenției pentru Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, a fost pe larg reflectat în presă. Totuși, pentru unele redacții, subiectul a constituit un pretext pentru discreditarea personală a fostei directoare. Acest comportament a fost amplificat pe rețelele sociale.

Duble standarde în presă: De ce publică redacțiile pe rețelele sociale imagini pe care le evită pe propriile site-uri

Unele instituții media distribuie pe paginile lor de pe rețelele sociale imagini și informații care nu se regăsesc pe propriile site-uri, o practică ce ridică semne de întrebare cu privire la consecvența standardelor editoriale și responsabilitatea față de public. Presiunea

Unul din trei cetățeni nu ar raporta o știre falsă, arată un studiu CJI. Cum explică Mihai Avasiloaie această atitudine

Peste 40% dintre respondenții din mediul rural spun că nu ar raporta nicăieri o știre falsă sau un conținut înșelător, comparativ cu 22,2% dintre cei din mediul urban. Lipsa de încredere în eficiența raportării, necunoașterea mecanismelor disponibile și indiferența se