Un titlu care sugerează o legătură directă între decesul unei femei și timpul petrecut la coadă, informații insuficient documentate despre circumstanțele tragediei și reacții atribuite generic utilizatorilor rețelelor sociale. Acestea sunt câteva dintre problemele materialului publicat de portalul Komsomolskaia Pravda
Un raport european privind amenințările hibride pentru perioada octombrie 2026 – aprilie 2027 include Republica Moldova printre statele vizate de operațiuni de manipulare informațională atribuite Rusiei. Documentul semnalează că Moscova a urmărit să influențeze procese electorale în mai multe țări
Cazul demisiei directoarei Agenției pentru Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, a fost pe larg reflectat în presă. Totuși, pentru unele redacții, subiectul a constituit un pretext pentru discreditarea personală a fostei directoare. Acest comportament a fost amplificat pe rețelele sociale.
Unele instituții media distribuie pe paginile lor de pe rețelele sociale imagini și informații care nu se regăsesc pe propriile site-uri, o practică ce ridică semne de întrebare cu privire la consecvența standardelor editoriale și responsabilitatea față de public. Presiunea
Peste 40% dintre respondenții din mediul rural spun că nu ar raporta nicăieri o știre falsă sau un conținut înșelător, comparativ cu 22,2% dintre cei din mediul urban. Lipsa de încredere în eficiența raportării, necunoașterea mecanismelor disponibile și indiferența se
Distribuirea imaginilor cu leziunile unei persoane agresate și publicarea detaliilor umilitoare din mărturia acesteia pot amplifica suferința victimei și pot contribui la retraumatizarea sa. Reprezentanții Coaliției Naționale „Viața fără Violență” explică, pentru Mediacritica, de ce interesul public nu justifică automat
