Cazul recent în care un tânăr din Chișinău și-ar fi omorât mama, anunțat de Poliție la data de 18 iulie, a fost mediatizat pe larg de presa din Republica Moldova. Modul în care a fost relatat evenimentul în unele cazuri
Peste 70% dintre tinerii din mediul urban și 60% dintre refugiații din Ucraina spun că pot recunoaște ușor știrile false. În schimb, persoanele cu dizabilități, romii, vârstnicii și femeile din mediul rural se declară mult mai puțin pregătiți să distingă
Refugiații din Ucraina accesează în mare măsură rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie pentru a se informa despre evenimentele curente. Totodată, ei manifestă o capacitate sporită de filtrare a conținutului media și se remarcă printr-un nivel crescut de implicare civică
Într-o realitate în care rețelele sociale au devenit principalele canale de informare pentru tot mai mulți oameni, rolul celei de „a patra putere în stat” reprezintă o provocare tot mai mare pentru presa tradițională. Despre misiunea jurnaliștilor de investigație în
O bună parte din reprezentanții mai multor grupuri vulnerabile din Republica Moldova susțin că preferă să se informeze din mai multe surse, iar încrederea lor în presă depinde de confirmarea informațiilor prin verificarea în mai multe surse oficiale, arată studiul
În era vitezei digitale, când un mesaj pe Telegram poate deveni „știre” în doar câteva secunde, ne întrebăm tot mai des: „Ce este, de fapt, o sursă de încredere?”. Și mai ales: „Cine are interesul să ne manipuleze?”. În cadrul
