Dezinformarea și drepturile omului – ce drepturi ni se încalcă atunci când citim o știre falsă?

0

Dezinformarea este una dintre cele mai mari provocări cu care în prezent se confruntă oamenii la nivel mondial. Rețelele sociale au un rol crucial în acest circuit. Cercetările arată că știrile false se răspândesc mai repede pe social media decât adevărul. Un raport al Massachusetts Institute of Technology arată că 70% dintre oameni sunt mai predispuși să distribuie o știre falsă pe rețelele sociale decât una adevărată, care ajunge de șase ori mai greu la oameni.

Știm deja că scopul dezinformării este să provoace haos, să controleze masele, să promoveze anumite interese, o anumită agendă politică sau economică. Și consecințele nu sunt dintre cele mai fericite. La Podcast cuMINTE am vorbit anterior despre diferite feluri în care ne afectează manipularea și fake news-ul. Astăzi vreau să ne referim mai detaliat la impactul acestor fenomene asupra drepturilor omului. Sunt Ana Sârbu și discutăm cu jurista Tatiana Puiu, reprezentanta Freedom House în Republica Moldova.

Tatiana, bună ziua. Există o corelație directă între dezinformare, fake news și drepturile omului?

Tatiana Puiu: Indiferent ce termen utilizăm, fie că e vorba despre dezinformare, știri false sau propagandă, acestea reprezintă o problemă a drepturilor omului și este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societățile din întreaga lume,și nu este vorba doar despre Republica Moldova. Cu adevărat, răspândirea dezinformării poate provoca daune unei game variate de drepturi ale omului – fie că vorbim despre drepturile civile sau politice, fie că vorbim despre drepturile sociale, economice și/sau culturale, în anumite situații – acestea pot provoca daune foarte mari. Am să dau câteva exemple – ca să nu vorbim la general, dar cum asta se întâmplă la modul practic – și am să nominalizez câteva drepturi ce sunt încălcate în urma acestui fenomen al dezinformării sau fake news. 

Este vorba de dreptul la alegeri libere și corecte. Pentru ca alegerile să fie libere și corecte, trebuie să existe informații corecte despre partide, candidați și alți factori atunci când își exprimă dreptul la vot. Informațiile incorecte sigur că pot influența modul în care votează cetățenii și există numeroase rapoarte internaționale care evidențiază modul în care rezultatele alegerilor și ale referendumurilor pot fi influențate de dezinformare. Dreptul la sănătate este un drept fundamental. Informațiile inexacte despre îngrijirea sănătății și prevenirea bolilor, cum ar fi informații false despre riscurile asociate vaccinului, pot descuraja oamenii să ia decizii de ordin medical care să le protejeze sănătatea, punându-i și pe alții la un risc mult mai mare. Aici pot să dau un exemplu cu virusul Ebola. Unul dintre motivele pentru care Ebola din Africa de Vest s-a dovedit atât de provocator la acel moment a fost anume faptul că a fost răspândit un conținut mediatic foarte mare despre acest virus. Ceea ce a funcționat pentru SIDA a putut fi aplicat și altor boli. Dacă este să dau mai multe exemple în această situație, ne amintim că după căderea Uniunii Sovietice, la mijlocul anilor `90, autoritățile sanitare au început să gestioneze tot mai bine maladia SIDA și atunci în Africa izbucnește focarul de Ebola. Unii dintre aceeași teoreticieni, la acel moment, ai conspirației și răspândirii informațiilor false despre acest virus, credeau că originea artificială a SIDA se află în laboratoarele americane, aceleiași teorii conspiraționiste le-au folosit și despre izbucnirea Ebola pe seama unor presupuse arme biologice desfășurate în centrele de cercetare militară. Există și multe alte exemple: acele știri false au fost răspândite și în cazul gripei spaniole, în cazul Ebola, iar dacă ne referim la era în care trăim – este coronavirusul. Lista bolilor globale despre care se spune că sunt rezultatele unor programe de arme biologice din SUA  este din ce în ce mai lungă. Totuși, în ceea ce privește coronavirusul, există și zvonul că el ar fi produsul unei arme biologice a chinezilor. 

Eu am dat mai multe exemple, dar iarăși apare întrebarea dacă sunt adevărate aceste informații sau nu sunt adevărate, dar argumentele sunt întotdeauna aceleași, deoarece probele lipsesc. Asemenea teorii ale conspirației apar cu precădere la etapele timpurii ale pandemiei, când originea și metodele de transmitere a bolilor sunt încă relativ neclare și sigur că atunci când primim aceste informații creierul nostru nu este pregătit să reacționeze la tot valul acesta de informații. Astfel, impactul asupra dreptului nostru la sănătate este foarte mare.

Prin ce anume ne sunt încălcate drepturile noastre la sănătate?

Să dăm exemplul vaccinurilor: suntem în Republica Moldova, uite câte informații apar în ultimul timp, inclusiv în spațiul virtual, inclusiv și la televizor, la radio, pe media tradițională referitor la ce vaccinuri ar fi bine să administreze cetățenii Republicii Moldova. Fie că e vorba de Sputnik, fie că e vorba de AstraZeneca, fie vorba de altele. Tu ca și cetățean nu ești încă determinat pentru ce vaccin ai opta, în situația în care ai putea să ți-l administrezi. Există teorii că vaccinul Sputnik nu a trecut testarea și oarecum nu ar fi vaccinul cel mai potrivit pentru a fi administrat, există și alte informații că acest vaccin le-ar provoca anumite consecințe medicilor, deci asta cumva influențează asupra capacității noastre de a decide dacă noi dorim să ne apărăm de virus sau nu. 

Prin acest exemplu, un oarecare cetățean a Republicii Moldova nu este decis dacă să-și administreze acest vaccin sau care vaccin ar trebui să și-l administreze ca rezultatul final să fie benefic – să nu se îmbolnăvească de acest virus. Este clar că vaccinul trebuie să fie administrat, dar având în vedere că în spațiul informațional a fost răspândită atâta informație   referitor la posibilitatea sau imposibilitatea de a administra acest vaccin, deci și impactul este că eu, ca cetățean, vreau să mi-l administrez sau nu? Eu am posibilitatea de a influența și persoane din jurul meu, copii sau părinții cărora le spun Am citit așa o știre care aparent este veridică, precum că noi nu trebuie să ne vaccinăm”.

Încă un drept pe care aș vrea să-l nominalizez este dreptul la respectul reputației cuiva. Aici este mai simplu pentru că atunci când răspândești anumite informații false sau dezinformări, e clar că ataci o anumită persoană și, spre deosebire de alte drepturi, în acest caz există un remediu juridic – poți să mergi în instanța de judecată sau poți să te adresezi la organele competente pentru a-ți constata violarea dreptului la reputație, fie profesională sau personală. Există și o corelație între impactul răspândirii informațiilor și dreptul la non-discriminare, pentru că dezinformarea se concentrează uneori pe anumite grupuri din societate cum ar fi migranții, sau anumite grupuri etnice și anume această dezinformare din start este concepută ca să incite la violență, discriminare sau ostilitate. De exemplu, există un anumit numărul de imigranți care vor să ceară dreptul la azil sau vor să se mute cu traiul într-un alt stat. Discriminarea nu se referă doar la grupuri de etnie, dar se referă și la gen. Sigur că campaniile de dezinformare care discriminează egalitatea de gen blochează progresele de eliminare a violenței împotriva femeilor. Cu toate acestea, răspunsurile politice inadecvate la dezinformare pot ele însele să reprezinte un risc și pentru dreptul la libertatea de exprimare.

Dacă vorbim de domeniul politic și social, cum anume această dezinformare ne încalcă un anumit drept?

Aici ne referim la alegeri libere și corecte. Nu este vorba doar despre dreptul nostru de a alege, dar și despre dreptul persoanelor de a fi alese. Dezinformările influențează opțiunile electoratului și diminuează încrederea în procesele electorale și nu folosim doar fenomenul dezinformării sau știrilor false, pentru că putem să identificăm și alte practici ce pot fi asimilate știrilor false, precum anumite erori jurnalistice, propagarea zvonurilor neargumentate cu claritate, anumite propagări ale teoriilor conspiraționiste, aceeași satiră politică poate fi asimilată dezinformării, anumite informații nefondate sau false exprimate de către politicieni și competitorii electorali sau conținutul jurnalistic care nu este fals, dar este realizat într-o manieră ce derutează electoratul. 

Dacă să răspund direct la întrebare, sigur că diseminarea informațiilor false referitor la competitorii electorali poate crea avantaje necuvenite pentru unii dintre aceștia, iar diseminarea informațiilor false inclusiv și la anumite aspecte tehnice, privind procesul electoral, pot diminua încrederea în autorități și în alegeri. Noi în Republica Moldova nu beneficiem de instrumente adecvate pentru a cuantifica cu precizie impactul dezinformării asupra participării la vot. Noi avem anumite rapoarte internaționale sau rapoarte de monitorizare a alegerilor, făcute de anumite organizații internaționale, dar un instrument adecvat pentru a cuantifica impactul cu precizie asupra participării la vot nu există. 

Atunci când vorbim despre apărarea unui drept, nu trebuie să încălcăm alt drept, pentru că întotdeauna anumite drepturi trebuie să se afle pe balanță. De găsit echilibrul sigur că este dificil, dar nu este imposibil. Cel mai important, dacă mă întrebi despre dreptul la libertatea de exprimare – nu trebuie să cenzurăm. În momentul în care din partea unor autorități există tendința asta de a bloca anumite site-uri, de a interzice ca un anumit conținut să fie publicat pe spațiul online, această situație trebuie să fie analizată permanent. Noi nu putem generaliza în anumite situații și se încalcă și dreptul la libertatea de exprimare, un drept fundamental, și dreptul la informație – un drept fundamental, și dreptul la sănătate este un drept fundamental și dreptul la viața personală este un drept fundamental. E greu de găsit echilibrul, dar nu este imposibil.

Și prezența unui număr mare de trolli, care promovează idei populiste pe rețelele sociale, ne afectează părerile, de multe ori fără ca să ne dăm seama. De exemplu, Marea Britanie, SUA, Brazilia și Ungaria au înregistrat o creștere a populismului în ultimii ani, care se corelează cu utilizarea tot mai mare a rețelelor sociale atât de către alegători, cât și de către politicieni. În Moldova nu avem studii pentru a putea vorbi despre cifre, dar există acest fenomen aici?

Ai dat exemplele anumitor state, dar eu nu cred că Republica Moldova este o excepție. La început spuneam că se încalcă dreptul de a fi informat, dreptul de a putea să-ți exprimi opinia într-un mod corect și obligația de a răspândi o informație corectă, inclusiv în spațiul online. Cu referire la trolli, ne amintim și situația când Facebook a reacționat și a blocat foarte multe conturi false și deja am impresia că aceasta este o practică răspândită, ca atunci când există anumite informații, când anumite conturi sunt false, poți raporta toate aceste situații companiilor care prestează aceste servicii de socializare. Ceea ce vreau să menționez în acest context, referitor la ce drepturi ne sunt încălcate: am impresia că cetățenii Republicii Moldova chiar nu conștientizează ce drepturi le sunt încălcate, pentru că atunci când tu dai un like la o postare nici măcar nu-ți imaginez că cineva a văzut like-ul acesta și după asta dă și el like sau distribuie. Trollii se activizează în anumite situații, fie că este vorba despre o problemă socială, fie că este vorba despre alegeri, fie că este vorba de eliminarea electoratului sau de a avea un anumit comportament într-o anumită situație. În anul 2018, 73% dintre respondenți au manifestat îngrijorare față de campaniile online de dezinformare sau inducere în eroare. 73%, la nivelul țărilor UE, ar însemna că există o conștientizare a faptului că există dezinformare în spațiul online. Sau, de exemplu, 76% dintre respondenți consideră că regulile aplicate surselor de media trebuie aplicate și în mediul online, ceea ce ar însemna că în mediul online poți să faci practic orice dacă vorbim despre Republica Moldova. Asta și este explicația referitor la activizarea trollilor.

Cercetările sugerează că oamenii sunt înclinați să „accepte informații care se aliniază la propriile lor opinii partizane”. Și acesta ar fi un motiv pentru care știrile false se răspândesc atât de repede. Dar cum ne apărăm? De exemplu, atunci când ne simțim lezați în vreun drept sau bunăoară suntem victimele unui furt, mergem la Poliție sau depunem o cerere de chemare în judecată. Cum să ne apărăm drepturile atunci când vine vorba de fake news?

Nu pot decât să ofer aceleași îndemnuri ca cele ale cercetătorilor sau organizații neguvernamentale din domeniu: să analizați, să gândiți critic față de ceea ce auziți și repetați. Sunt niște sfaturi cu caracter general. Dacă mă întrebi cum m-aș apăra dacă cineva m-ar denigra, aș ști ce am de făcut, pentru că există o procedură de ordin juridic care permite ca în cazul în care eu am fost denigrată să merg în instanța de judecată și să-mi apăr dreptul. Sigur că procesul în instanța de judecată durează foarte mult, dar aici vorbesc doar de situația în care a fost lezat dreptul meu la onoare și demnitate sau la reputația profesională. În afară de asta, sfaturile generale rămân aceleași: citiți cu mare atenție; consultați informații din mai multe surse; încercați să nu răspândiți o sursă care nu este credibilă.

Atât cei care sunt atacați verbal în mediul online, cât și cei care atacă trebuie să înțeleagă că există un substrat juridic până la urmă, că pot fi pedepsiți. 

Bine, când vorbim de pedeapsă nu avem în vedere închisoarea. Da, există anumite sancțiuni, dar fiecare situație trebuie privită individual. Nu pot să generalizez acum, să zic că pentru faptul că o anumită informație va fi răspândită, va ajunge la un minor – va exista automat o pedeapsă. Deci fiecare situație se apreciază individual. Când ziceam despre dreptul la informație, nu este vorba doar de dreptul nostru de a informa, ci și de obligația noastră de a răspândi informații corecte.

Dragi prieteni, suntem martorii unor schimbări continue în societatea noastră, iar felul în care orice eveniment este amplificat pe rețelele sociale ne influențează deja foarte mult. Deși salutăm orice progres, se pare că incapacitatea platformelor de a verifica faptele și a le trece prin niște filtre ne pune în pericol inclusiv drepturile universal proclamate.

Ca de obicei, ce ne rămâne de făcut este să gândim critic. Pentru a face față, filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud

——————————————

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”.

Lasa un raspuns