Revendicând mai bine de 500 de milioane de utilizatori în martie 2022, aplicația Telegram permite un schimb de mesaje între internauți, dar și posibilitatea ca aceștia să se aboneze la canale de difuzare unidirecțională. Acest sistem de mesagerie, a cărui securitate este contestată de altfel, ocupă astăzi un loc central în războiul informațional în care sunt angajate Ucraina și Rusia. Platforma, tot mai populară în Republica Moldova, a devenit un „refugiu” pentru mai multe surse care distribuie informații tendențioase sau false.
În Republica Moldova, unele site-uri precum Sputnik.md, care a fost blocat pe 26 februarie de SIS pe motiv că difuza „informații ce incită la ură și război”, au migrat pe această rețea socială unde nu există control sau restricții când este vorba despre dezinformare sau propagandă. Canalul de Telegram al Sputnik.md, care distribuie nu doar mesaje pro-Kremlin, dar și informații tendențioase sau false cu privire la actuala guvernare de la Chișinău, are, în prezent, aproape 23.000 de abonați.
Printre acestea se numără, bunăoară, știrea despre minutul de reculegere în Parlament, propus de premierul Natalia Gavrilița în memoria victimelor războiului din Ucraina, mormintele cărora au fost descoperite recent în Izium. Postarea la subiect a fost urmată de comentariul: „Formularea ei [a Nataliei Gavrilița, n.r.] – este o repetiție exactă, după MAEIE și Maia Sandu, a fake-urilor de la Kiev despre «uciderile în masă ale civililor de către militarii ruși». Și știți, toți s-au sculat. Și fracțiunea Blocului comuniștilor și socialiștilor tot. Facepalm.” Asta în pofida faptului că aceste „crime de război” sunt în vizorul justiției.
Mesaje tendențioase sunt publicate și pe alte canale de Telegram ale site-urilor proruse din R. Moldova, precum Kp.md cu peste 15.700 de abonați sau Aif.md cu peste 4.300 de abonați. Mesajele vizează actuala guvernare, iar în raport cu războiul din Ucraina este promovată retorica Kremlinului.
DEZINFORMAREA ȘI PROPAGANDA AU MIGRAT PE ONLINE
Experți media din Republica Moldova, contactați de Mediacritica, susțin că asistăm la fenomenul când dezinformarea și propaganda au migrat pe Internet și că ar trebui identificate soluții pentru reglementarea online-ului.
„Bineînțeles că aceste canale vor căuta să-și salveze măcar ce pot din audiență, de aceea s-au orientat spre rețelele sociale ca alternativă. În plus, Telegramul ca platformă de comunicare a devenit destul de popular în ultimii ani, așa că ele s-au dus acolo unde pot fi găsite mai ușor. Aici e o lacună de reglementare, la care ar trebui să se găsească o soluție. De exemplu, dacă pe Telegram sunt distribuite mesaje false sau care răspândesc discurs de ură, xenofobie, propaganda razboiului etc. – să fie blocate”, consideră președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia.
Potrivit cercetătorului media Victor Gotișan, există câteva explicați de ce dezinformarea și propaganda migrează pe online.
„În primul rând, Consiliul Audiovizualului a început să-și facă treaba și a devenit o instituție cu adevărat funcțională. Instituțiile media audiovizuale – TV și radio – au înțeles că fie respectă prevederile legale, fie se aleg cu amenzi până chiar la suspendarea licenței. Asta i-a responsabilizat și i-a disciplinat. De asemenea, au contribuit și prevederile legale aprobate de Parlament câteva luni în urmă, care limitează propaganda venită din exterior. Toate acestea au făcut ca audiovizualul să se curețe, iar dezinformarea și propaganda să migreze în spațiul online. Acest lucru complică și mai mult situația pentru că e mai greu de monitorizat, anticipat și combătut, inclusiv are o viteză de propagare mult mai mare. În plus, să luăm în calcul faptul că procentajul celor pentru care principala sursă de informare – Internetul – crește de la an la an, și în scurt timp, va depăși cel mai probabil televiziunea. Totodată, cifrele arată că rețelele sociale sunt principalul canal prin care oamenii accesează știri și se informează. Deci impactul va fi tot mai mare dacă Republica Moldova nu face ceva în acest sens”, subliniază Victor Gotișan.
SITUAȚIE DIFICILĂ ȘI ÎN UCRAINA
Platforma Telegram este foarte populară și în Ucraina, iar marea provocare a jurnaliștilor ucraineni este cum să contracareze propaganda rusă de pe această rețea socială.
„Închiderea posturilor rusești în Ucraina nu a fost suficientă în lupta contra propagandei Kremlinului. Pe canale de Telegram este multă propagandă rusă și e greu de contracarat. E complicat de distribuit informație veridică în teritoriile ucrainești ocupate de Rusia”, declara Galina Petrenko de la Detector Media Ucraina, în cadrul unor discuții online organizate de Centrul Baltic pentru Excelență în Media (BCME), cu ocazia prezentării raportului despre impactul invaziei Rusiei în Ucraina asupra mass-mediei din țările Parteneriatului Estic.
Faptul că Telegram este folosit ca și canal de difuzare unidirecțională – la care abonații se pot alătura, dar nu au posibilitatea de a răspunde – înseamnă că conținutul din conturi false poate ajunge cu ușurință la audiențe mari.
Și autentificarea contului nu este neapărat transparentă. Canalul „Ucraina acum”, care se prezintă ca o sursă de informații verificate, este de fapt condus de Institutul pentru Modelare Cognitivă, care depinde de guvernul ucrainean, potrivit publicației americane Wired.
La fel, canalul „Bellum Acta”, care publică mesaje de propagandă prorusă, este suspectat că aparține direct Rusiei, potrivit revistei americane Foreign Policy. O investigație a instituției media independente ruse Proekt dezvăluie chiar că apropiații Kremlinului cumpără în mod obișnuit mesaje de la managerii de canale Telegram corupți, ajungând uneori până la a cumpăra canale la proprietarii lor.
LUPTA CONTRA DEZINFORMĂRII
Când este vorba de răspândirea știrilor false, nimeni nu știe exact câți utilizatori sunt reali și câți sunt boți, se arată într-o analiză a Euronews. Mulți utilizatori falși, acuzați că au favorizat sau răspândit propaganda rusă, au fost deja semnalați.
Pentru a lupta împotriva dezinformării, la cererea UE, Facebook, Instagram, YouTube, Microsoft, Twitter dar și Telegram au restricționat accesul la Russia Today (RT) și Sputnik în cadrul Uniunii Europene. Dar aceste două mass-media ruse finanțate de stat continuă, prin Telegram, să răspândească informații false în Rusia, Ucraina și alte țări din vecinătate.
„Canalele Telegram devin o sursă tot mai mare de informații neverificate legate de evenimentele din Ucraina (…). Noi nu avem posibilitatea fizică de a verifica corectitudinea informațiilor publicate pe toate canalele”, explica fondatorul Telegram Pavel Durov pe 27 februarie 2022.
RECOMANDĂRI PENTRU PUBLICUL LARG
În tumultul acestor multiple dezinformări, știri false și mesaje de propagandă, publicului larg îi este tot mai greu să discearnă adevărul de minciună. „Noi, jurnaliștii, ar trebui sa atenționăm publicul că e nevoie de vigilență și la consumul informației de pe canalele de Telegram – abordarea critică a informației si verificarea ei, pe cât este posibil din mai multe surse, rămân exigențe valabile mai ales în situațiile de criză, iar noi traversăm acum o criză – războiul”, transmite Viorica Zaharia.
„Să se informeze din cât mai multe surse, diferite și, cel mai important, credibile. Să gândească critic orice fel de informație, indiferent de unde vine ea, cine o publică și/sau cine o lansează. Să o verifice și să o contrapună cu aceeași informație publicată pe sau de alte surse și platforme”, le recomandă utilizatorilor din online Victor Gotișan.
Citiți și: Avantaje vs riscuri. De ce Telegram a devenit o platformă de informare tot mai populară
