Într-o zi caldă de mai, Maria a mers la studio pentru mult așteptata sesiune foto. Și-a luat cu ea mai multe rânduri de haine și un ruj roșu. Spre final, a decis să pozeze în stil boudoir, punându-și în valoare frumusețea corpului. Fotografia nu arăta explicit niciuna din zonele sale intime, ci mai degrabă era o compoziție artistică, iar Maria a decis să o plaseze pe rețelele ei de socializare. Imediat fotografia a strâns o mulțime de aprecieri și comentarii, în mare parte venite de la bărbați care îi propuneau să întrețină relații intime cu ei. Unii îi trimiteau mesaje obscene în privat, iar cum Maria îi ignora sau le răspundea că nu e interesată, a primit mai multe răspunsuri de tipul „De ce ai pus poza cu tine dezgolită? La sigur ți-o cauți!”
Ioana încearcă să „lupte” cu acele tipuri de publicități în care femeile apar aproape goale, fără ca măcar goliciunea lor să aibă vreo legătură cu produsul sau serviciul promovat. Pentru asta, ea raportează aceste reclame și scrie plângeri pe companiile care le utilizează. De multe ori a primit mesaje prin care i se spune că de fapt acele publicități arată frumusețea corpului feminin, iar ea pur și simplu e invidioasă pe femeile care pozează. „Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place!”, i s-a spus Ioanei într-o zi.
***
Aceste două exemple, contradictorii la prima vedere, sunt fețe ale aceleiași monede – sexismul în spațiul online. Pe de o parte, ne confruntăm cu un caz de hărțuire și violență online, iar pe de altă parte avem un caz de sexism în publicitate, în care de multe ori femeile sunt prezentate drept obiecte, și hărțuire a activiștilor și activistelor. Odată cu era digitală, sexismul în mediul online și pe rețelele sociale a devenit un fenomen tot mai des întâlnit. Cu toate că mediul online ar trebui să fie un spațiu sigur, realitatea este că multe persoane continuă să perpetueze diferite stereotipuri, să jignească sau să marginalizeze alte persoane pe baza genului lor. În Recomandarea CM/Rec(2019)11 privind Prevenirea și Combaterea Sexismului, Consiliul Europei definește sexismul drept „orice act, gest, reprezentare vizuală, cuvinte rostite sau scrise, practică sau comportament care are loc în sfera publică sau privată, indiferent dacă este online sau offline, bazat pe ideea că o persoană sau un grup de persoane este inferior din cauza sexului lor”.
Raportat la mediul online, sexismul ar putea fi orice formă de comportament manifestată prin intermediul mijloacelor electronice, care perpetuează inegalitățile de gen sau ideea că unul dintre sexe este inferior, și se poate manifesta în diferite forme, cum ar fi:
- Folosirea unui limbaj discriminatoriu sau a discursului de ură. Acesta poate include comentarii și postări jignitoare, umilitoare sau degradante, care incită la ură sau care poartă conotații misogine, care perpetuează stereotipuri de gen;
- Violența în bază de gen sau hărțuirea sexuală online poate include mesaje, comentarii sau glume de natură sexuală sau explicit sexuală, orice tip de comportament cu conotație sexuală care creează un mediu ostil sau intimidant, intimidări la adresa unei persoane sau a unui grup de persoane, doxing, cyberstalking ( fenomenul de urmărire, hărțuire sau intimidare a unei persoane în mediul online), amenințări cu violul, îndemnul la violență, blamarea victimelor, promovarea mesajelor care încurajează violența etc.;
- Distribuirea sau șantajarea cu distribuirea imaginilor cu conținut sexual fără consimțământul persoanei, care poate fi interpretată și drept formă a violenței în bază de gen în mediul online;
- Sexualizarea și/sau obiectificarea se referă la situația când persoana e asimilată cu un obiect sau este redusă la părți ale corpului, în special la părțile erogene. Se întâlnește în special în publicități, în situațiile în care sunt prezentate persoane dezgolite sau se accentuează părțile erogene ale corpului, fără ca produsul sau serviciul reclamat să aibă vreo legătură cu acele părți ale corpului.
- Subprezentarea unui gen este modul în care sunt reprezentate în special femeile sau persoanele subreprezentate în jocurile video, filme, alte forme de divertisment online, precum și în absența lor în mediul online.
Sexismul este un fenomen care poate afecta toate persoanele, indiferent de gen, totuși cele mai afectate sunt femeile. Așadar, conform unor date statistice, 58% din fete au raportat că au fost supuse hărțuirii în mediul online, 50% din ele spunând că s-au confruntat mai degrabă cu hărțuire în mediul online decât în stradă, iar 20% din femeile tinere din Uniunea Europeană au raportat vreo formă de hărțuire sexuală online.
Pentru Moldova, sexismul online este o problemă cu atât mai importantă, cu cât societatea moldovenească este încă una profund marcată de stereotipuri de gen și roluri tradiționale. Deși femeile din Moldova au făcut progrese semnificative în ultimii ani, mai ales în domeniul participării politice și economice, ele încă se confruntă cu discriminare și sexism. Conform datelor prezentate de Promo-Lex, discursul de ură în spațiul public și în mass-media, inclusiv în mediul online, este destul de răspândit, femeile fiind printre cele mai afectate de acest fenomen. Sexismul online poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale și a încrederii femeilor în sine, având un efect puternic asupra modului în care femeile se percep pe sine și sunt percepute de către ceilalți. Obiectificarea și sexualizarea la fel contribuie la denigrarea imaginii pe care o au femeile în societate și la umilirea acestora. Prin acest procedeu, în public este perpetuată opinia că femeia este o ființă fără voce și opinie proprie, este doar un obiect, o comoditate.
***
Ana l-a cunoscut pe Petru două luni în urmă, pe rețelele sociale. I s-a părut un bărbat de treabă și interesant. Comunicau doar online, nu s-au văzut niciodată, pentru că Petru i-a spus că lucrează peste hotare și e destul de ocupat. La scurt timp, Ana s-a îndrăgostit de Petru, iar mai târziu, la solicitarea lui, a început să-i expedieze fotografii cu ea în ipostaze intime. Câteva zile în urmă, Petru i-a cerut Anei să-i transmită 10.000 de lei ca să nu publice acele fotografii pe rețele și să nu i le expedieze prietenilor ei. Ana știa că nu a făcut nimic rău, e o practică obișnuită între adulți care se iubesc, dar Petru a mințit-o. Respectiv, Ana l-a raportat la Poliție. La fel, Ana le-a avertizat și pe prietenele ei că, dacă acestea doresc să expedieze fotografii în ipostaze intime, să o facă doar după ce cunosc persoana și au încredere deplină în ea și să se informeze despre siguranța online.
***
Prevenirea și combaterea sexismului online stă în puterile fiecărei persoane. Un prim pas ar fi să oprim răspândirea începând de la noi, să nu distribuim postări sexiste sau să ne abținem de la comentarii sexiste și discriminatorii. Iar atunci când le observăm, putem discuta cu persoanele care le-au postat ca să le sugerăm să le șteargă. Educația și conștientizarea este o altă modalitate prin care putem contribui la reducerea sexismului în mediul online. În acest sens, putem să ne autoeducăm și să-i educăm pe cei din jur cu privire la efectele negative ale sexismului online. La fel, putem sprijini organizații și grupuri care lucrează pentru promovarea egalității de gen prin donații sau implicare activă în activitățile sau campaniile lor, prin distribuirea de informații despre acestea și prin încurajarea altor persoane să le susțină.
În cazul situațiilor de discriminare, discurs de ură sau a publicității sexiste, o soluție ar fi raportarea acestora către Consiliul pentru Egalitate. Plângerile către Consiliu pot fi depuse chiar și online, pe pagina web a acestuia. În cazul discursului de ură sau a sexismului online ce vizează participarea politică a femeilor, cazul ar urma să fie raportat pe platforma Gender.monitor.md. Iar dacă ați identificat o publicitate sexistă, puteți să o expediați către inițiativa Anti Sexism pe pagina de Facebook sau pe contul de Instagram @stop.publicitate.sexista. Cazurile grave de sexism online, cum ar fi violența și hărțuirea sexuală în mediul online, pot fi raportate la Poliție.
În concluzie, fiecare persoană poate contribui la prevenirea și combaterea sexismului online prin educare, responsabilizare, sprijinirea organizațiilor care luptă împotriva acestuia și prin presiunea asupra furnizorilor de servicii online. Este important să recunoaștem că sexismul online este o problemă reală și să acționăm pentru a-i pune capăt.
Elena Rațoi, activistă de gen
Materialul este publicat în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine” . Campania este organizată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).
