Subiectul decesului Andreei Cuciuc, fiica de 17 ani a artistului Igor Cuciuc, a fost abordat pe larg atât în presă, cât și pe rețelele sociale. Unele instituții media au publicat sau distribuit imagini neprelucrate tehnic cu sicriul și corpul neînsuflețit al tinerei și au filmat în prim-plan fețele îndurerate ale părinților, contrar normelor deontologice. Evenimentul nu s-a lăsat nici fără un șir de speculații privind cauza ce a dus la moartea fetei.
O bună parte a site-urilor de știri au făcut trimitere în articolele lor la un video de la priveghiul din data de 17 noiembrie, publicat pe rețele de Igor Cuciuc, fără a prelucra însă tehnic ipostazele în care este vizibil sicriul și corpul tinerei. Imaginile cu un puternic impact emoțional urmează a fi distribuite de jurnaliști cu atenție și cu respectarea rigorilor etice.
Bunăoară, Ziarulnational.md a publicat secvența integral, în timp ce Protv.ro a publicat pe site o galerie foto și un video preluat de pe un canal de TikTok. Iar Newtv.md, deși a scos din video secvențele care arătau sicriul și trupul, a lăsat aceste detalii în fotografia ce însoțește știrea. Alte instituții, între care și Protv.md, au filmat îndeaproape fețele înlăcrimate ale părinților și rudelor și le-au readus repetat în prim-plan în materialele jurnalistice făcute la acest subiect. Unimedia.info a publicat un video de la înmormântarea tinerei, care surprinde momentul când mama fetei își pierde cunoștința în biserică. Deși portalul anunță că ar fi un video „18+” și că „urmează imagini ce vă pot afecta emoțional”, asemenea detalii nu țin de interesul public. Iar Tezaur Media TV a transmis un live de la înmormântare, de aproape două ore și jumătate, cu toate detaliile din timpul procesiunii.
Alte site-uri, în timp ce au respectat rigorile jurnalistice în știrile pe care le-au publicat, nu au făcut același lucru pe conturile lor de pe rețelele sociale, fiind vorba spre exemplu de Stiri.md sau Point.md. Unele comentarii la materialele distribuite critică lipsa de bun simț și etică, de care ar trebui să dea dovadă jurnaliștii în asemenea situații.
Codul deontologic prevede că „imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acuratețe” și că jurnaliștii nu trebuie să furnizeze publicului detalii morbide, reguli ce se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video). Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă jurnaliștilor să evite conținutul violent: „Vom avea grijă să nu publicăm fotografii şocante, conţinutul violent sau indecent al cărora poate provoca anumite stări psihice negative asupra cititorilor. (…) În cazul cadavrelor care nimeresc într-o poză de ansamblu, vom proteja tehnic cadavrul”. Același ghid atenționează asupra fixaţiei unor mass-media pe tragedii personale, pierderi, accidente, crime sau acte de violenţă: „O întrebare mai veche a unui profesionist media ne ajută să tragem linia dintre ceea ce poate fi publicat şi difuzat în cazul unor fapte de violenţă şi ceea ce nu poate fi prezentat public: Ţi-ar plăcea ca aceste texte şi imagini să fie văzute de copiii tăi în ziar sau la televizor atunci când luaţi împreună micul dejun înainte de şcoală?”.
În același timp, Consiliul Audiovizualului precizează că potrivit art. 11 alin. (3) din Codul serviciilor media audiovizuale, „furnizorii de servicii media sunt obligaţi să respecte legislaţia cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, precum şi dreptul la respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private”.
„Difuzarea în prim-plan a fețelor înlăcrimate și îndurerate ale părinților și rudelor defunctei de către unele instituții mass-media denotă exploatarea premeditată a unei tragedii personale în scopuri de audiență sporită și furnizarea de material senzațional. Tot la acest capitol, Regulamentul privind conținuturile audiovizuale, aprobat prin decizia CA, stabilește la pct. 44 subpct. 7) că: Este interzisă difuzarea/distribuirea conținuturilor audiovizuale:… cu imagini ori fotografii ale corpului minorului decedat. Difuzarea/plasarea imaginilor cu sicriul și corpul neînsuflețit al tinerei a fost realizată cu grave încălcări ale normelor deontologice”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
SPECULAȚII CU REFERIRE LA MOTIVE
Pe de altă parte, pe unele site-uri, dar și pe rețele sociale precum Facebook sau Tiktok, au fost răspândite mai multe speculații și falsuri cu referire la moartea tinerei. Unii au avansat presupunerea că ar fi fost otrăvită – „i s-a făcut rău după ce a băut ceva lichid dintr-un pahar”, alții că „Maia Sandu i-ar fi ucis fiica lui Igor Cuciuc, deoarece Igor a votat pentru Stoianoglo”.
De asemenea, s-au făcut acuzații precum că ambulanțele nu au ajuns în timp util și că ar fi fost neechipate. Într-o postare pe Facebook, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a reacționat menționând că „nu mai există ambulanțe neechipate în Asistența Medicală Urgentă”. „În ultimii doi ani, serviciul AMU a fost dotat cu 206 ambulanțe noi, moderne de tip A, B și C, dotate cu toate echipamentele necesare în conformitate cu standardele internaționale. Chiar și satele noastre sunt deservite deja de ambulanțe moderne, nemaivorbind de Chișinău”, a precizat ministra.
NOTE SENZAȚIONALISTE ÎN PRESA DE PESTE PRUT
Și în presa de peste Prut subiectul a fost relatat, pe unele portaluri, cu note senzaționaliste și speculative. De exemplu, Wowbiz.ro a titrat că „ce s-a întâmplat în biserică l-a făcut pe artist să plângă în hohote, lângă sicriul fetei”. Iar Evz.ro a evocat un anumit „mister” al morții Andreei, deși tatăl acesteia a precizat, inclusiv în cadrul unei intervenții în direct la România TV, că fiica sa a încetat din viață în urma unui stop cardiac.
DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ PRIMEAZĂ
„Mediacritica semnalează periodic despre derapajele unor instituții media atunci când informează despre decese, cazuri de suicid și alte tragedii, iar faptul că ele persistă cu fiecare nou «prilej» este regretabil”, constată Victoria Dodon, redactora portalului. „Am numărat la unele portaluri câte 15-20 de știri la subiect, unele la limita deontologiei, iar altele care depășesc vădit deontologia. Această abordare ne face să credem ca aceste portaluri nu au lucrat pentru a satisface interesul public, ci mai degrabă curiozitatea, urmărind să adune cât mai multe vizualizări. Reamintim jurnaliștilor că mass-media trebuie să se ghideze de normele eticii și a deontologiei profesionale și să-și păstreze discernământul indiferent de situație sau de sursele care distribuie informații sensibile, chiar dacă acestea sunt de primă mână sau vizate direct. În acest caz, nu sunt justificate nici fotografiile și secvențele video cu minora decedată, nici cele cu fețele în prim-plan ale rudelor îndurerate sau cu episodul de leșin, fiind vorba de respectul intimității unei persoane. Stările afective ale unui om aflat într-o situație sensibilă nu trebuie să fie folosite pentru a aduna vizualizări”, potrivit ei.
„De această dată, am observat și felul în care rețelele sociale pot să amplifice speculațiile pe marginea unei situații, dar și faptul că unii influenceri au distribuit imaginile problematice, paginile lor de pe rețele fiind urmărite de zeci de mii de oameni. Înainte de a distribui un anumit conținut, este bine să punem în balanță interesul public versus cel privat și să ne întrebăm care pot fi consecințele”, mai atrage atenția Victoria Dodon.
