Cazul recent în care un tânăr din Chișinău și-ar fi omorât mama, anunțat de Poliție la data de 18 iulie, a fost mediatizat pe larg de presa din Republica Moldova. Modul în care a fost relatat evenimentul în unele cazuri încalcă însă mai multe prevederi etice ce țin de protejarea vieții private, utilizarea unui limbaj senzaționalist și tratamentul superficial al unui subiect sensibil.
Un exemplu vizează portalul de știri Unimedia.info, care a publicat o serie de materiale pe acest caz. Textele conțin detalii prin care poate fi stabilită ușor identitatea victimei, precum profesia și locul de muncă. Alte portaluri de știri, între care în special Cotidianul.md și Point.md, au făcut publice fotografii cu victima și fiul acesteia. Potrivit Codului deontologic, „jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată și demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate”. Mai mult, „jurnalistul nu expune datele personale – diagnosticul, adresa, numărul de telefon și alte informații prevăzute de legislația privind protecția datelor cu caracter personal. Publicarea acestor date se poate realiza doar atunci când acest fapt servește interesului public și, după caz, cu acordul persoanei vizate”.
Pe lângă dezvăluirea identității bănuitului de comiterea faptelor prin publicarea fotografiei sale, în mai multe știri el este prezentat ca autor al crimei, ceea ce încalcă normele privind respectarea prezumției de nevinovăție. Se folosesc formulări precum „și-a ucis mama”, fără mențiunea că este vorba despre un suspect. Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”.
Autorii articolelor mai fac referiri și la anumite detalii speculative despre cronologia evenimentelor de până la presupusul omor, dar nu precizează sursa acestor informații. Potrivit normelor deontologice, jurnalistul este obligat să verifice informațiile din cel puțin două surse înainte de publicare și să citeze surse concrete, care au legătură directă cu subiectul abordat.
Totodată, au fost utilizate frecvent expresii precum „detalii cutremurătoare”, „cu sânge rece” sau „crimă odioasă” în titluri și în conținutul textelor. Cu privire la titluri, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”. Iar Codul deontologic al jurnalistului stipulează că „jurnalistul pune titluri care corespund conținutului materialului jurnalistic și le evită pe cele senzaționaliste sau care induc publicul în eroare”.
Textele au fost distribuite și pe rețelele sociale, iar sutele de comentarii la aceste postări au alimentat discursul de ură la adresa tânărului suspectat de crimă – fapt grav mai ales în contextul în care identitatea bănuitului a fost făcută publică.
