O parte din posturile TV și site-urile blocate de autorități în anul 2023 pe motiv că ar promova războiul și ar răspândi dezinformare au format un ecosistem informațional pe Telegram, unde plasează zilnic zeci de știri prin care alimentează narațiuni de dezinformare împotriva UE, Ucrainei și actualei guvernări a Republicii Moldova.
- Monitorizarea a șapte asemenea canale în primele două săptămâni ale lunii iulie arată o colaborare strânsă între ele – fiecare produce puțin conținut original, dar redistribuie ceea ce produc canalele din „club”. Nu s-au ferit să publice și falsuri în această perioadă.
- Exercițiul de monitorizare a arătat, de asemenea, o anumită specializare a canalelor pe „sarcini”. Gagauznews, Komsomolskaia pravda v Moldove (KP), Primul în Moldova și Canal 5 au misiunea să plaseze tot ce se referă la Blocul „Victorie”, Ilan Șor și Evghenia Guțul. Enews și Moldavskie Vedomosti se specializează pe texte antiguvernare, antieuropene, proruse și anti-Ucraina. Cenzura.md pare să plaseze tot ce emite Victoria Furtună, dar și știri ce conțin narațiuni „tradiționale” sau în devenire.
- Dintre canalele monitorizate, Komsomolskaia pravda v Moldove are cea mai mare audiență (peste 35.000 de urmăritori), cu o medie de 4.700 de vizualizări per postare. În afară de Moldavskie Vedomosti (328 de urmăritori), celelalte șase canale au între 1.000 și 13.000 de urmăritori fiecare.
Analizăm în continuare cele mai proeminente narațiuni prezente în conținutul difuzat de cele șapte canale:
- Integrarea europeană este un mit, UE folosește Republica Moldova ca instrument într-un viitor război cu Rusia
Amplificată de evenimentul din 4 iulie produs la Chișinău – Summitul Republica Moldova-Uniunea Europeană –, această narațiune a pornit de la un text scris de analistul Victor Josu și plasat pe site-ul Traditia.md. De aici l-au preluat, punându-i diferite titluri, Komsomolskaia pravda v Moldove, Moldavskie Vedomosti și Canal 5. Aceeași idee este promovată și în altă postare a canalului Moldavskie Vedomosti, dar și câteva zile mai târziu, de Cenzura.md. Victor Josu este citat cu afirmația că la summitul din 4 iulie Republicii Moldova i-a fost practic respinsă candidatura de aderare la UE. În schimb s-ar fi văzut clar „politica Bruxelles-ului de atragere a Moldovei în viitorul război cu Rusia, acoperită de sintagma «întărirea securității»”. „Chiar și NATO – după ce administrația Trump a demonstrat că Europa nu mai este interesantă pentru SUA – a încetat să mai fie factorul principal în acest sens, locul NATO este ocupat acum de UE”. Dmitri Ciubașenco este citat și el cu opinia că summitul a avut și un alt sens, pe care „nu-l afișează nici Chișinăul, nici Bruxelles-ul: să lege strâns Moldova de mașina militară a UE pentru lupta comună împotriva Rusiei”.
Narațiunea strecurată în postările citate mai sus, că UE devine bloc militar, este de fapt o reluare a celei lansate de Maria Zaharova câteva zile mai devreme și preluate de un alt canal din ecosistem: Gagauznews.md. Zaharova este citată cu declarația că UE „se militarizează”.
2. Moldova rămâne fără oameni din cauza guvernării
Este una dintre narațiunile care se mențin constant în câmpul media, dar se intensifică în perioadele electorale. Chiar la începutul perioadei de monitorizare (1 iulie), mai multe canale au preluat un text analitic al politicianului Vlad Filat. Moldavskie Vedomosti, Enewsmd și Primul în Moldova anunță că 75 de sate au fost „șterse de pe hartă” și că „conducerea Maiei Sandu-PAS scrie istoria distrugerii Republicii Moldova”. La 3 iulie, Enewsmd reia această narațiune citându-l pe activistul civic Igor Tuleanțev, care vede cauza plecării tinerilor din sate drept o „criză sistemică profundă, amplificată de politica autorităților”.
La 5 iulie, Moldavskie Vedomosti publică declarația Irinei Vlah, care spune că, în patru ani de guvernare PAS, Moldova a pierdut peste 245.000 de oameni. Pe 8 iulie, canalele abundă în declarații ale politicienilor, referitoare la depopulare ca urmare a guvernării curente: Enewsmd anunță că populația Moldovei s-a redus cu 42.000 de oameni în raport cu anul trecut, potrivit Biroului Național de Statistică, și adaugă: „După cum se vede, regimul PAS acționează după principiul „mai bine mai puțin, dar mai bine”. Același canal citează în aceeași zi un deputat socialist, Vlad Batrâncea, care spune că „tot mai mulți cetățeni părăsesc țara din cauza lipsei de stabilitate și de perspective sub actuala guvernare”. Cenzura.md redă declarația unui alt socialist, Bogdan Țîrdea, care afirmă că „prin politica sa, guvernarea agravează situația demografică dificilă. (…) Republica Moldova se transformă într-un pustiu geopolitic, care trăiește în așteptarea unui război sau unei catastrofe”, iar Primul în Moldova publică gândurile lui Alexei Lungu la acest subiect: „Asta e acea «integrare europeană» despre care ni se predă ani de-a rândul de pe ecrane?”.
3. Alegerile vor fi falsificate
Este o narațiune cunoscută, circulată și la scrutinele anterioare, dar întâlnită și în alte state pentru a delegitima alegerile în cazul în care acestea vor fi câștigate de formațiuni „nedorite”. La 3 iulie, despre falsificare vorbește istoricul Boris Șapovalov, citat de Cenzura.md: „De facto, autoritățile Moldovei se pregătesc oficial de falsificarea viitoarelor alegeri parlamentare, folosind resurse administrative pentru ca ulterior să controleze procesul de votare”. În aceeași zi, Enewsmd publică o revendicare a partidului „Inima Moldovei” de a înăspri pedeapsa pentru falsificarea alegerilor, adăugând că „participanții la acțiunea de protest sunt îngrijorați că PAS ar putea recurge la falsificări la alegerile din 28 septembrie”, dar și rezultatele unui sondaj de opinie care ar arăta că „doar o pătrime din moldoveni au încredere că alegerile din toamnă vor fi oneste”. La 8 iulie, narațiunea este reluată de Primul în Moldova prin declarația politicienei Marina Tauber: „Falsificarea masivă a rezultatelor alegerilor și neadmiterea unor partide în alegeri sunt lucruri la care ne așteptăm”.
4. Proeuropenii sunt, de fapt, „mâncători de granturi”
Această narațiune, care reprezintă, de fapt, o etichetă pusă de ceva vreme organizațiilor neguvernamentale și persoanelor care au făcut parte din ele, transpare în diferite știri, indiferent de subiect. La 4 iulie, Moldavskie Vedomosti comentează că „dacă presupunem că nici PAS, nici blocul «Împreună» nu sunt forțe proeuropene adevărate, ci o adunătură de mâncători de granturi cu diferite grade de succes, lucrurile devin logice și clare”. La 7 iulie, același canal critică un concurs de granturi al Fundației Soros Moldova: „Încă o dată – 3,8 milioane de euro se dau nu în ajutor tutorilor, ci pentru întreținerea ONG-urilor pentru ca mâncătorii de granuri să decidă cum să trăiască tutorii. De ce să devii inginer, medic sau agricultor, dacă mâncătorii de granturi câștigă mult mai bine?”. КР aplică această etichetă practic de fiecare dată când vorbește despre jurnaliști independenți (aici și aici), acuzându-i că ar fi pro putere. Indirect, narațiunea este prezentă și în știrea Enewsmd, care anunță că Irina Vlah cere CEC să monitorizeze activitatea ONG-urilor care au tangențe cu procesul electoral.
CONCLUZII
Cele patru narațiuni identificate și modul cum sunt prezente în conținutul media de pe Telegram ilustrează aplicarea unor strategii de influențare.
În primul caz, maniera de prezentare a faptelor se încadrează în ceea ce în studiile de specialitate apare sub calificarea de „reinformare”, „post-adevăr” sau simplu înlocuirea faptelor cu opinii. Autorii nu publică, așa cum ar fi firesc, mai întâi o știre neutră care să reflecte faptele pe un subiect, apoi să intervină cu analiza și calificarea pe care o dau analiștii. Partea legată de fapte este omisă. Se vine direct cu opinia/interpretarea cuiva asupra faptelor. Asta lipsește publicul de posibilitatea de a afla ce s-a întâmplat exact în realitate. O aplicare sistematică a acestei strategii transmite ideea că faptele nu mai contează, ce contează este interpretarea lor.
În al doilea caz, vorbim despre influențare prin lipsa contextului. Faptul că în Republica Moldova numărul populației este în scădere – din cauza migrației și reducerii natalității – este un adevăr pe care Fondul Națiunilor Unite pentru Populației îl fixează încă de la începutul anilor 2000, iar specialiștii l-au explicat drept rezultat al unor factori sociali complecși, deci nu poate fi o consecință a vreunei guvernări concrete.
În al treilea caz – avansarea, fără argumente concrete, a ideii că alegerile vor fi falsificate poate ascunde intenții care depășesc cadrul informațional: se pregătește astfel opinia publică pentru eventuale proteste de după alegeri. Totuși, o influență certă a acestei narațiuni este faptul că astfel se decredibilizează însuși exercițiul democratic al alegerilor.
Narațiunea-etichetă că proeuropenii sunt, de fapt, consumatori de granturi, funcționează ca orice etichetă sau procedeu de ridiculizare: devalorizează persoane sau entități scoțând în evidență constant un aspect considerat descalificant. Repetarea etichetei duce la „anularea” valorii și credibilității subiectului.
Falsuri, discurs de ură și deepfake
În afară de narațiunile enumerate mai sus, unele dintre canalele monitorizate – Komsomolskaia pravda și Cenzura.md – au plasat, fără să dezmintă ulterior, știrea falsă potrivit căreia câțiva militari moldoveni, care ar fi fost instruiți să lupte de partea Ucrainei, au fost uciși în Herson. Un alt canal, Moldavskie Vedomosti, manifestă o preocupare specială pentru agenda anti-LGBTQ+, preluând falsuri care țintesc bărbații homosexuali: „Asta e Europa: băieții au o nouă portiță de scăpare. Ca să nu te ia în armata ucraineană, trebuie să devii gay” și despre orientarea sexuală a președintelui Volodimir Zelenski (aici și aici). Un video generat de inteligența artificială, cu un conținut zeflemitor la adresa minorităților sexuale și reprezentând-o pe Maia Sandu, a fost publicat în această perioadă de Gaguznews.
