Anunțul autorităților de la Chișinău privind inițierea procedurii oficiale de denunțare a acordurilor ce stau la baza apartenenței Republicii Moldova la CSI, făcut pe 19 ianuarie, a generat un val coordonat de postări pe Telegram, care au reciclat și amplificat narațiuni prin care se manipulează pe marginea subiectului. Conținuturile au fost distribuite de canale proruse, regionale sau anonime și au încercat să inducă ideea unor riscuri existențiale la adresa statului, a economiei, securității și a bunăstării generale a societății.
| CONTEXT Pe 19 ianuarie, vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat într-o emisiune de la Radio Moldova că Guvernul a inițiat procesul de denunțare a trei acorduri fundamentale ce stau la baza apartenenței Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente (CSI), acțiuni care ar urma să se soldeze cu retragerea completă a țării din această entitate. „Aceste acorduri stau la baza afilierii noastre – Statutul CSI, Acordul de fondare din 1991 și Anexa din 22 decembrie 1991. Denunțarea lor ne va permite să spunem că, din punct de vedere juridic, Republica Moldova nu mai este membră a CSI”, a declarat Popșoi. Potrivit oficialului, procedurile guvernamentale sunt în desfășurare și ar urma să fie finalizate până la mijlocul lunii februarie 2026, după care documentele vor fi transmise Parlamentului pentru adoptarea deciziei finale. Autoritățile de la Chișinău au subliniat că retragerea din CSI nu echivalează cu ruperea relațiilor cu statele din spațiul ex-sovietic. Președinta Maia Sandu a precizat, într-o conferință de presă de la sfârșitul lunii ianuarie, că acest demers nu va afecta cooperarea bilaterală cu mai multe state-membre, în funcție de interesele naționale. „În cazul unor state am deschis ambasadă. Cu altele avem colaborare pe diferite domenii, de exemplu cu Armenia. Acum avem colaborare pe domenii pe care nu am colaborat anterior. Deci nicidecum nu se fac aceste lucruri pentru a prejudicia beneficiile cetățenilor noștri”, a explicat șefa statului. |
În ziua în care ministrul de Externe a comentat subiectul cu pricina, mai multe canale de Telegram (Sputnik Молдова, Sputnik Молдова 2.0, Аргументы и факты в Молдове, МЯСОРУБКА NEWS, KP Moldova, НП inform, Смуглянка) au reacționat coordonat, insistând că Republica Moldova rămâne „din punct de vedere legal” membră a CSI, indiferent de ce ar fi declarat Popșoi. Aceste surse au reinterpretat declarațiile oficiale și au ignorat faptul că retragerea presupune o procedură juridică etapizată. Mesajele au fost distribuite aproape simultan, cu texte identice sau foarte similare, cu citări selective din tratate și cu invocarea, drept pretinsă argumentare, a declarațiilor secretarului general al Comunității, Serghei Lebedev.
În următoarele zile, pe zeci de canale de Telegram au circulat reacții ale unor politicieni din opoziție, distribuite și redistribuite, din nou, coordonat. Ei au criticat direcția de politică externă a autorităților. Marina Tauber a susținut că „Moldovei i se impune artificial o alegere falsă: sau Europa, sau Estul”. Igor Dodon a afirmat că „cursul Maiei Sandu și al partidului său, de rupere a relațiilor cu CSI și Rusia, este impus de curatorii occidentali și ne poate duce la o tragedie similară celei trăite de poporul Ucrainei”, făcând aluzie la război. Bogdan Țîrdea a declarat că „denunțarea de către autoritățile Moldovei a unor acorduri cu statele CSI a dus deja la o creștere semnificativă a prețurilor și a nivelului sărăciei”. Ilan Șor a calificat decizia drept „un nou pas spre distrugerea republicii ca stat”, cerând ca Maia Sandu să fie „judecată pentru trădare de patrie”. Iar Partidul Comuniștilor, într-o reacție oficială, a susținut că „Sandu distruge intenționat economia Moldovei pentru a o transmite ulterior sub conducerea României”.
Nu au lipsit nici reacțiile de la Moscova care, la fel, au servit drept un bun prilej pentru canale anonime din spațiul informațional moldovenesc să recicleze un șir de narațiuni. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Serghei Lavrov, ministrul Afacerilor Externe, și membri ai Dumei de Stat, precum Aleona Arșinova sau Iurii Șvâtkin, au răspândit mesaje precum că:
- „Maia Sandu impune unirea cu România”;
- „Ieșirea din CSI trădează interesele Moldovei”;
- „Chișinăul amenință Transnistria, iar Rusia o protejează”;
- „Moldova persecută vorbitorii de limbă rusă”;
- „Tratatele CSI încă impun obligații Republicii Moldova” în contexte politice și lingvistice locale și regionale.
Aceste narațiuni au fost preluate și adaptate pentru publicul local de canale precum KP Moldova, MoldovaPolitics, Gagauznewsmd, pandorapmr sau triunghiulbasarabean.
Timp de o săptămână de la declarația lui Mihai Popșoi, 189 de canale de Telegram au distribuit 604 postări la subiectul retragerii Republicii Moldova din CSI, adunând puțin peste 1 milion de vizualizări. O bună parte dintre acestea, fiind afiliate unor surse media proruse sau canale anonime cu conținut nociv, au reciclat și amplificat narațiuni manipulative, pe ton alarmist și chiar cu tentă conspirativă.
Agenda ascunsă a „Unirii cu România”
O primă linie de narațiuni a asociat retragerea din CSI cu o pretinsă integrare forțată a Republicii Moldova în România, prezentată drept un plan deja decis. Unele mesaje au indus ideea unii decizii luate de „românii basarabeni” și un context în care, odată cu ieșirea din CSI, „Moldova va intra în componența României” (Молдавская политика). Altele au invocat opinii ale unor oficiali din regiunea transnistreană, potrivit cărora „declarațiile autorităților Moldovei despre ieșirea din CSI și unirea cu România sunt interconectate și pot afecta Transnistria” (Лента новостей Приднестровья, Z, Ящик Пандоры). Astfel, o decizie juridică de denunțare a unor acorduri internaționale este reinterpretată ca un pas spre dispariția statalității moldovenești.
„Dezastru economic inevitabil”
O altă narațiune promovată a fost cea a colapsului economic. Autorii mesajelor susțin că „în spatele lozincilor zgomotoase despre «vectorul european» se ascunde distrugerea pripită a unor legături de zeci de ani, fără o analiză clară a consecințelor economice” (Нетипичная Mолдова NEWS). S-a insistat că „ieșirea Moldovei din CSI va accelera degradarea economiei din cauza pierderii piețelor și a creșterii dezechilibrului comercial” (Sputnik Молдова), iar „riscurile sunt uriașe și vor lovi în primul rând micii fermieri” („Первый в Молдове” Новости). În aceeași cheie, s-a afirmat că „ruperea relațiilor cu țările CSI — cei mai importanți parteneri economici ai Chișinăului —, va duce inevitabil la adâncirea crizei economice și la înrăutățirea nivelului de trai al populației” (Молдавская политика).
„Lichidarea suveranității”
Decizia autorităților este prezentată drept una impusă din exterior, iar Uniunea Europeană apare ca actor ostil. Unele canale susțin că „UE intenționează să distrugă statalitatea Moldovei” (Salut Moldova!), în timp ce altele afirmă că „curatorii europeni ai Maiei Sandu ar fi obligat-o să scoată Moldova din CSI” (Moldavia segodnia), făcând referiri inclusiv la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Tot aici, „curatorii europeni ai lui Sandu ar fi putut-o obliga să retragă Moldova din CSI în schimbul funcției prezidențiale” (Sputnik Молдова 2.0; Молния Молдовы).
Narațiunea este întărită prin etichetări agresive: „Maia Sandu este un mercenar politic al Occidentului, iar toate acțiunile ei sunt ostile Moldovei” (ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм) sau „Maia Sandu – lichidatorul suveranității” (CriuleniNEWS). În unele mesaje, integrarea europeană este descrisă ca „drumul spre UE și NATO prin lichidarea statului” („Первый в Молдове” Новости).
„Găgăuzia – victimă”
Subiectul a fost abordat și în raport cu autonomia găgăuză. Într-un mesaj distribuit pe larg se afirmă că „puterea de la Chișinău finalizează elaborarea platformei electorale pe baza căreia reprezentanții locali ai acestor autorități vor participa la alegerile pentru Adunarea Populară a Gagauziei. Se prevede: ieșirea din CSI, unirea cu România, sancțiuni împotriva Turciei și Rusiei și lichidarea autonomiei ” (Dmitrii Ciubașenco).
Aceleași teme au fost amplificate în contextul protestului „În apărarea Găgăuziei”, care a avut loc la Comrat pe 25 ianuarie și unde participanții au adoptat o rezoluție în care au cerut „oprirea procedurii de ieșire a Republicii Moldova din CSI, deoarece pierderea pieței fără taxe vamale a țărilor CSI va avea consecințe catastrofale pentru agenții economici locali” (mesaje distribuite pe canale regionale).
Unele canale au asociat direct decizia Chișinăului cu un risc de conflict militar, afirmând că „Moldova este sortită să repete destinul Ucrainei pentru încercarea de a provoca Rusiei o înfrângere strategică” (Alb și negru; Ящик Пандоры). Astfel, retragerea din CSI este prezentată nu ca un act de politică externă, ci ca o amenințare directă la adresa păcii. În paralel, a fost reactivată idealizarea trecutului sovietic. Un mesaj simplificator afirmă că „în perioada sovietică Moldova prospera” (WTF Moldova?!), sugerând că orice îndepărtare de structurile post-sovietice echivalează cu declinul. Toate aceste narațiuni converg într-un mesaj-sinteză, care contrapune simbolic CSI și UE: „În locul piețelor CSI – cote de la Bruxelles. În locul propriei voci – coadă la ușa Comisiei Europene. Suveranitate? Atunci când legile tale sunt scrise la Bruxelles. Prosperitate? Atunci când cetățenii tăi pleacă în masă la muncă în România” (GovoritMD.com | новости Молдовы).
IMPACT
Felul în care subiectul retragerii din CSI a fost abordat pe Telegram nu este unul nou, ci doar reconfirmă tipare documentate și anterior: prin volum, sincronizare și repetiție, mesaje care dezinformează sau manipulează cu privire la un fenomen sau eveniment creează confuzie, pot să genereze anxietate și neîncredere în deciziile autorităților, prezentând un anumit proces drept o amenințare existențială. Riscul rezidă în normalizarea unor interpretări false despre suveranitatea Republicii Moldova, alimentarea tensiunilor sociale și menținerea agendei anti-UE în spațiul informațional. Toate acestea – jucând cu fricile economice, identitare și de securitate ale populației.
