Postul public regional TV Găgăuzia operează cu o agendă editorială predominant locală și o dependență accentuată de surse instituționale regionale, în timp ce subiectele de interes național și vocile autorităților centrale lipsesc complet. Tendințele au fost observate în urma monitorizării de către Centrul pentru Jurnalism Independent a știrilor și emisiunilor difuzate în perioada 2–6 martie 2026.
În cele cinci ediții ale principalului buletin informativ „Новости”, expertul care a monitorizat conținutul a ajuns la concluzia că toate cele 27 de știri difuzate s-au axat exclusiv pe evenimente locale și regionale. Niciun material nu a abordat subiecte de interes național. „Chiar și pentru o instituție media publică regională, o anumită raportare la evoluțiile de la nivel central – fie că este vorba despre evenimente cu impact național, politici guvernamentale, decizii legislative sau programe relevante pentru regiune – ar putea contribui la o contextualizare mai adecvată a subiectelor și la o informare mai completă a publicului. Absența acestei dimensiuni riscă să limiteze înțelegerea de către audiență a relației dintre procesele locale și cele naționale”, potrivit autorului.
Structura editorială este dominată de subiecte sociale și culturale, care reprezintă 15 din cele 27 de știri (aproximativ 55%). Temele politice sunt marginale (cinci materiale), iar cele sportive aproape inexistente (o singură știre).
Deși aceste subiecte reflectă viața comunității, raportul atrage atenția că lipsa diversificării tematice și a contextualizării reduce complexitatea informației oferite publicului.
Un element central identificat în analiză este dependența de sursele instituționale locale. Peste două treimi din știri au avut drept protagoniști reprezentanți ai administrației publice locale și regionale, precum primari, consilieri sau membri ai Adunării Populare. În același timp, autoritățile centrale – Guvernul, Parlamentul sau alte instituții naționale – au lipsit complet din materialele analizate, inclusiv în subiecte sensibile precum blocajul electoral sau reforma administrativ-teritorială. Această lipsă de pluralism instituțional „limitează diversitatea perspectivelor și reduce gradul de contextualizare”, se arată în raport.
Deși media este de aproximativ patru surse per știre, distribuția este neuniformă: unele materiale includ până la 9–10 surse, în timp ce altele se bazează pe una singură sau chiar pe niciuna. Un caz relevant este o știre despre un proces de rezonanță, difuzată fără nicio sursă citată direct.
În plus, raportul semnalează probleme de identificare a surselor: aceeași persoană apare în materiale diferite cu titulaturi distincte sau incomplete, iar unele persoane cu afiliere politică sunt prezentate drept „activiști civici”, ceea ce poate afecta transparența și credibilitatea informației.
La nivelul buletinelor de știri, există un echilibru numeric între femei și bărbați (54 femei și 53 bărbați citați). Totuși, diferențele apar în roluri: femeile sunt prezente mai ales în contexte sociale și culturale, iar bărbații în funcții decizionale.
Expertul recomandă Consiliului Audiovizualului să continue supravegherea postului și, dacă este cazul, să aplice sancțiuni, iar redacției – să îmbunătățească standardele editoriale și să diversifice sursele de informare.
Raportul este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.
