Decesul Ludmilei Vartic, educatoarea de la Hâncești care s-ar fi aruncat de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău, încă la începutul lunii martie, este în continuare un subiect despre care se relatează pe larg în presă. În timp ce ancheta este în curs, unele surse media au publicat conținutul unei presupuse scrisori de adio, care i-ar fi aparținut victimei, fapt ce reprezintă un derapaj deontologic major.
Surse precum Timpul.md, Stiri.md, Ea.md sau Libertv.md au distribuit și au transcris fragmente extinse dintr-o scrisoare ce i-ar fi fost atribuită Ludmilei Vartic. Fotografii cu pretinsul răvaș au apărut inițial într-o postare de pe Facebook a unei persoane private, acestea fiind preluate fără verificarea informației și fără ca autenticitatea documentului să fie confirmată.
Deși Poliția a precizat că „nu confirmă sau infirmă autenticitatea” și că o scrisoare de adio este deja probă în dosarul intentat pe marginea cazului, unele portaluri au ales să propage conținutul acestuia, ignorând în același timp normele etice cu privire la respectul dreptului la viață privată. Sub titluri precum „Ce conține mesajul” sau „Detalii cutremurătoare”, site-urile au transformat o probă dintr-un dosar penal în subiect de dezbatere publică pe rețelele sociale.
Potrivit deontologiei profesionale, „imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când dezvăluirea faptelor urmărește un interes public”. Totodată, Codul deontologic stipulează că „jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată și demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate”, iar „disponibilitatea publică a informațiilor nu implică neapărat dreptul jurnalistului de a le republica în mod liber”.
Cu privire la subiect, Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu furnizeze publicului detalii privind tehnicile suicidale, recomandare stipulată și în Ghidul de bune practici jurnalistice în reflectarea mediatică a suicidului: „Fiți precauți în descrierea metodelor utilizate. Nu prezentați detalii inutile pentru a nu oferi soluții altor persoane; nu prezentați imagini detaliate din locațiile în care au avut loc sinuciderile”. Aceeași sursă recomandă presei să evite speculațiile și „senzaționalizarea” sinuciderii. „Prin materialele jurnalistice trebuie să le explicați oamenilor unde pot găsi ajutor în situații de viață care îi copleșesc. Subliniați faptul că sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obțin ajutor la timp”, punctează autorii ghidului.
