O enumerare a deplasărilor peste hotare ale mai multor demnitari, asocierea acestora cu incidentele provocate de drone în apropierea Chișinăului, preluate din postarea pe rețele sociale ale unui fost premier. Sunt câteva dintre elementele unui text publicat de portalul KP.md, în care informațiile factuale sunt amestecate cu opinii, iar o presupusă legătură între absența președintei Maia Sandu și apariția dronelor este sugerată fără a fi demonstrată.
Materialul este intitulat „În timp ce în Moldova este în vigoare starea de urgență, iar deasupra Chișinăului zboară drone: Sandu – la Bruxelles, Tofan – în Cambodgia, șefii MAE și ai Ministerului Apărării – tot peste hotare” (în original: «Пока в Молдове действует режим ЧП, а над Кишинёвом летают беспилотники: Санду – в Брюсселе, Тофан – в Камбодже, главы МИДа и минобороны – тоже за границей»).
Titlul pune în aceeași relație trei elemente: starea de urgență, incidentele cu drone și deplasările oficialilor. Prin această juxtapunere, cititorului i se sugerează că, în timp ce țara se confruntă cu o situație de criză, principalii reprezentanți ai conducerii statului sunt plecați peste hotare și nu se ocupă de problemele interne.
O primă problemă a materialului este că nu explică suficient contextul stării de urgență. Măsura instituită în Republica Moldova pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie 2026, a vizat sectoarele energetic și hidrologic. Incidentele cu drone reprezintă o problemă distinctă de securitate. Prin asocierea celor două situații, fără precizarea motivelor pentru care a fost instituită starea de urgență, materialul poate induce percepția unei singure crize naționale în care absența oficialilor ar constitui o problemă directă de gestionare a securității.
O altă problemă este modul în care sunt prezentate deplasările oficialilor. De exemplu, despre ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, autorul scrie că acesta se află în Italia și „călătorește în interes personal” (în original: «путешествует по своим делам»).
Informația este însă contrazisă de comunicatul Ministerului Afacerilor Externe, publicat la 17 noiembrie. Potrivit instituției, Mihai Popșoi efectuează o vizită de lucru în Italia, la invitația omologului său, Antonio Tajani. Agenda include întrevederi oficiale și semnarea unui memorandum de cooperare în domeniul diplomației cibernetice, rezilienței digitale și combaterii amenințărilor hibride.
În cazul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, Kp.md nu precizează că oficialul participă, la Bruxelles, la Forumul Schuman pentru Securitate și Apărare și la Reuniunea Grupului de Contact pentru susținerea Ucrainei, în cadrul unei vizite de lucru desfășurate la invitația vicepreședintei Comisiei Europene, Kaja Kallas, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
De asemenea, despre deplasarea ministrului Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, în Japonia, autorul admite că aceasta are o utilitate practică, dar califică numărul membrilor delegației drept „de-a dreptul revoltător” (în original: «откровенно вызывающей»). Nu sunt prezentate însă componența delegației, costurile deplasării, sursele de finanțare sau argumentele care ar demonstra că numărul participanților este nejustificat. Potrivit Ministerului Agriculturii, vizita vizează extinderea cooperării moldo-japoneze, modernizarea sectorului agricol și atragerea investițiilor. Delegația a avut întrevederi cu reprezentanți ai Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA), ai instituțiilor guvernamentale nipone și ai mediului de afaceri.
FALSĂ CAUZALITATE – ASOCIEREA DEPLASĂRII PREȘEDINTEI CU APARIȚIA DRONELOR
Cea mai problematică formulare din material apare spre finalul textului: „Nu știu cum se întâmplă, dar dronele apar în apropierea Chișinăului exact atunci când Maia Sandu se află în afara țării” (în original: «Не знаю, как так получается, но беспилотники появляются в окрестностях Кишинёва именно тогда, когда Майя Санду находится за пределами страны…»). Prin această afirmație, autorul sugerează o legătură între deplasările președintei și incidentele cu drone. Nu este prezentată însă nicio probă care să susțină această asociere, nicio analiză a incidentelor și nicio explicație din partea instituțiilor responsabile de securitatea națională.
Faptul că două evenimente se produc în același interval de timp nu demonstrează existența unei relații de cauzalitate între ele. Formularea reprezintă o insinuare care exploatează un context sensibil pentru populație – incidentele cu drone și temerile privind securitatea Republicii Moldova – pentru a alimenta neîncrederea față de șefa statului.
De altfel, comunicările Ministerului Apărării din 17 noiembrie descriu zboruri neautorizate ale unor aparate de zbor fără pilot în spațiul aerian național, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Instituția a informat despre monitorizarea situației de către Centrul Operații Aeriene, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.
Textul de pe Kp.md nu oferă însă nicio informație care să demonstreze că prezența sau absența președintei ar avea vreo legătură cu producerea acestor incidente.
SURSE – POSTAREA FOSTULUI PREMIER VLAD FILAT
De altfel, sursa textului publicat de portalul Kp.Md o reprezintă o postare a fostului prim-ministru Vlad Filat, care critică absența mai multor reprezentanți ai conducerii statului și le transmite acestora: „Întoarceți-vă acasă, copiii mei!” (în original: «Возвращайтесь домой, дети мои!»).
Redacția preia astfel o opinie politică și o transformă într-un material, fără să delimiteze suficient comentariul fostului premier de informațiile prezentate ca fapte.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul pune titluri care corespund conținutului materialului jurnalistic și le evită pe cele senzaționaliste sau care induc publicul în eroare”. De asemenea, „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”.
Mai mult, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști prevede că „jurnalismul nu lasă loc pentru speculaţii. Nu există nicio scuză pentru inexactităţi. Pentru a afla adevărul, trebuie cercetate toate informaţiile şi faptele relevante.








