Un articol publicat în ediția din 28 februarie a ziarului Făclia, ce abordează subiectul bullyingului în școli, conține un limbaj agresiv și umilitor la adresa copiilor care manifestă comportamente antisociale sau violente. Deși autorul pretinde a atrage atenția asupra acestui fenomen, el instigă la ură și discriminare, fapt constatat inclusiv de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.
UPDATE. La o zi după publicarea articolului, redacția a revenit cu un comentariu în care susține că scopul articolului publicat în 28 februarie a fost să atragă atenția asupra gravității fenomenului: „Recunoaştem că, în dorinţa noastră de a reliefa dimensiunea acestui fenomen, am folosit în articolul nostru anumite expresii ce pot fi considerate neadecvate în raport cu normele stabilite de documentele privind drepturile copilului. (…) Ne cerem scuze pentru formulările care au generat îngrijorări și subliniem că intenția noastră nu a fost de a ofensa sau de a eticheta negativ copiii, ci de a sublinia dificultăţile cu care se confruntă atât elevii, cât şi dascălii. Cadrele didactice se confruntă zilnic cu provocări generate de comportamente inadecvate. (…) Ne reafirmăm angajamentul şi asigurăm cititorii noştri că vom manifesta, în continuare, o grijă deosebită faţă de limbajul utilizat în materialele noastre”.
Articolul de opinie cu titlul „Bullying sau debilism înnăscut?”, semnat de directorul gazetei, Tudor Rusu, conține o multitudine de exprimări precum „mic derbedeu nespălat”, „pușlama” sau „scursurile mici”. Mai mult, autorul face trimitere la potențiale „soluții”, cum ar fi „poliția să-i înfoaie” sau „iatacul disciplinar de la subsolul școlii”, sugerând că apelul la părinți este inutil – ceea ce nu face altceva decât să încurajeze violența. Punctul său de vedere este complet contrar normelor prevăzute de legislația națională și recomandărilor internaționale ce vizează drepturile copilului, precum și standardelor etice pe care trebuie să le respecte sursele de informare.
Încălcările admise în material au generat reacția Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, care a emis un comunicat prin care condamnă ferm limbajul și abordarea instigatoare la discriminare, ură și violență față de copiii cu comportament antisocial sau cu nevoi emoționale complexe, făcând trimitere la prevederile Codului penal și Codului contravențional. Totodată, Ombudsmanul face trimitere la Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, care stipulează că disciplinarea copiilor trebuie să se facă cu respectarea demnității umane. În apelul său, Vasile Coroi susține că „paginile cu articolul vizat trebuie retrase din toate școlile/bibliotecile, spațiul online, cu sancționarea celor responsabili de publicare”. Contactat de Mediacritica, el a precizat că a sesizat Inspectoratul General de Poliție, Ministerul Educației și Consiliul de Presă.
Pe de altă parte, după ce Mediacritica a solicitat o reacție din partea reprezentanților ziarului, postarea din data de 28 februarie a fost eliminată de pe pagina de Facebook a instituției. Până la ora publicării materialului nu am obținut însă niciun comentariu.
CE SPUNE DEONTOLOGIA
Făclia este o publicație săptămânală „de informație și opinie a pedagogilor și copiilor”, cu un tiraj de 1.000 de exemplare. „Indiferent cine a scris acel articol — cineva din redacție sau un autor cu care redacția colaborează — un redactor vigilent, care este un filtru editorial, ar fi trebuit să-l oprească și articolul, în această formulă, să nu ajungă pe paginile ziarului. Astfel de subiecte trebuie abordate cu accent pe explicarea fenomenului si posibilele măsuri legitime de intervenție”, atenționează Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă. Tot potrivit ei, „bullyingul este unul dintre subiectele sensibile pe care jurnaliștii ar trebui să-l trateze cu deosebită scrupulozitate, întrucât și abordarea, și vocabularul, și informația propriu-zisă pot răni, transmite mesaje greșite și, în consecință, genera percepții greșite în societate”.
Codul deontologic stipulează că, „prin comportamentul său profesional și editorial, jurnalistul descurajează exprimările și comportamentele bazate pe prejudecăți și nu admite în materialele jurnalistice abordări și expresii care ar alimenta răspândirea și validarea prejudecăților privind egalitatea de gen, violența de orice fel, grupurile vulnerabile etc”. În plus, „în raport cu sursele, persoanele sau grupurile despre care scrie, jurnalistul acționează în spiritul respectului pentru demnitatea umană și folosește vocabularul corect, recomandat de profesioniștii în protecția drepturilor persoanelor vulnerabile”.
Iar Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști subliniază că, în fiecare caz, copilul este „o persoană”, „o ființă umană” și are nevoie, pentru a crește cu demnitate, de o atitudine demnă, exprimată inclusiv de mass-media, în termeni neutri. „Totodată, atitudinea potrivită în presă față de copii, mai ales față de copiii aflați în situații de risc, trebuie să fie, așadar, una care deschide uși, care oferă perspective, nu una care stinge lumina”, arată sursa.
