Decesul fetiței de trei luni din Capitală, care, potrivit poliției, ar fi fost aruncată pe geam de către tatăl ei, a generat un val de știri în presa online, cu titluri senzaționaliste, axate pe calificative subiective, cum ar fi „șocant”, „îngrozitor”,„terifiant”, ceea ce constituie abateri de la normele deontologice.
Iată un șir de titluri, prezente astăzi, 5 iulie, pe mai multe portaluri: Protv.md – „Caz șocant în Capitală. O fetiță de 3 luni a decedat, după ce a fost aruncată de la etajul patru de propriul tata. Bărbatul de origine străină – reținut”; Unica.md – „Caz halucinant în Capitală! Un bebeluș de 3 luni, găsit fără suflare lângă un bloc de locuințe”; Realitatea.md – „Detalii șocante despre decesul copilului de trei luni: Unde se afla mama, când tatăl a aruncat pruncul pe geam”; Echipa.md – „Detalii șocante despre decesul copilului de trei luni, aruncat peste geam de tatăl său. Ce spun martorii care au depistat cadavrul bebelușului”; Știri.md – „Detalii șocante: Cum a reacționat mama bebelușului aruncat de la etaj”; LiberTV.md:„Îngrozitor! Un prunc de trei luni a decedat după ce a fost aruncat peste geam de tatăl său”; Publika.md: „Terifiant! O fetiță de trei luni, aruncată de la etajul patru. Copila a decedat”.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă, cu privire la titluri: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese. (…) Vom reda faptele fără a exagera”. La fel, Codul deontologic prevede că „jurnalistul trebuie să facă o distincție clară între fapte și opinii și să nu prezinte opiniile drept fapte”.
Cu referire la informația „șocantă” Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Moldova susține că este o practică nedeontologică. „Exista o categorie de presă care, se pare, nu se va mai vindeca de «șocant», «halucinant» și alte adjective cu ajutorul cărora consideră că atrag cititorii. Desigur că e un cinism să încerci să faci trafic prin asemenea metode pe seama tragediei cuiva. E o practică absolut nedeontologică pe care Consiliul de Presă o condamnă categoric. Plus, eu obosesc să îndemn jurnaliștii să nu mai pună semne de exclamare în titluri când e vorba despre tragedii. Deci sunt practici care nu au nimic în comun cu jurnalismul și informarea”, a declarat Viorica Zaharia pentru Mediacritica.
Anterior, Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România, remarca, într-un comentariu publicat de Mediacritica, abaterile deontologice admise de presa din Republica Moldova și de peste Prut care informau despre un caz similar. Aceasta se referea la faptul că jurnalistul trebuie să informeze fără a recurge la dramatizare și senzaționalism. „Pentru că atunci când ajunge în fața oamenilor, o știre trebuie să răspundă, canonic, la întrebările «tehnice» prevăzute de manual – cine, ce, când, unde, de ce. Dar mai există o întrebare, mai adâncă, la care orice produs mediatic onest și bine făcut trebuie să răspundă: Și ce-i cu asta? De ce aflu eu informația asta? De ce îmi spui tu povestea asta? Este datoria jurnalistului să răspundă cu claritate la această întrebare, chiar nepusă. Să dea produsului muncii sale – și prin aceasta, întregii muncii sale – un rost””, este de părerea autoarea comentariului.
