Cazul tinerei de 19 ani de la Orhei, care a fost găsită moartă după ce a fost dată dispărută, a fost reflectat pe larg de mass-media din Republica Moldova. Unele instituții de presă s-au grăbit să ofere informații „exclusive” și pe surse sau detalii morbide, să facă conexiunea cu alte cazuri, să dea verdicte, încălcând astfel mai multe norme ale Codului deontologic, dar și unele prevederi legale.
Pe 22 aprilie, pe site-ul Ziarului de Gardă a fost publicat un material cu titlul SURSE/ Cauza preliminară a morții tinerei de 19 ani, în care, făcându-se trimitere la sursele ZdG, se expun detalii în exces privind tortura la care ar fi fost supusă tânăra, fapt ce nu corespunde interesului public și contravine eticii jurnalistice cu privire la relatarea unor astfel de cazuri.
Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este definit ca „interes al societății (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) față de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice într-un stat democratic sau faţă de alte probleme care, în mod normal, trezesc interesul societății sau al unei părți a ei”. Iar o Hotărâre a Curții Supreme de Justiție cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare arată că „problemele identificate ca fiind de interes public general includ: examinarea cauzelor în justiție, mediul înconjurător, sănătatea publică, abuzul de putere din partea poliției, cruzimea față de animale, proasta gestionare a patrimoniului public, comportamentul ilegal al procurorilor, corupția funcționarilor de stat și activitățile entităților comerciale puternice”.
De asemenea, Codul deontologic le impune jurnaliștilor să nu ofere publicului detalii morbide ale crimelor, accidentelor și catastrofelor naturale sau detalii privind tehnicile suicidale. Aceleași reguli se aplică și materialelor vizuale (fotografii, materiale video). Și Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști îndeamnă: „Vom relata principalele fapte ale unei infracţiuni/crime, evitând descrierea în cele mai mici detalii ale crimelor sângeroase, cum ar fi: «Victima a fost de 28 de ori lovită în cap cu toporul şi aruncată în fântână» (ce va avea de câştigat cititorul din aceste detalii?)”.
DETALIILE MORBIDE, PRELUATE DE PRESĂ
Mediacritica a identificat mai multe instituții de presă care au preluat aceste detalii. Printre acestea se numără Unimedia.info: Moarte teribilă pentru Ana-Maria, tânăra însărcinată din Orhei: Care este cauza preliminară a decesului fetei, clona Kp.md: S-au aflat detalii îngrozitoare despre moartea tinerei de 19 ani, însărcinată, din Moldova: A fost violată, au încercat să o sufoce și a fost lovită cu un obiect tăios (în org. Стали известны жуткие подробности гибели 19-летней беременной девушки в Молдове: Погибшую изнасиловали, пытались задушить и забили тупым предметом) sau Esp.md: A fost stabilită cauza preliminară a morții tinerei de 19 ani ucisă din Orhei (în org. Установлена предварительная причина смерти убитой 19-летней девушки из Оргеева).
Unele instituții de presă au relatat aceste detalii doar pe rețelele sociale, cum e cazul Moldova.org, pe care le-a punctat într-o postare pe Instagram.
„Unele portaluri au oferit detalii amănunțite ale torturii la care ar fi fost supusă victima, detalii obținute pe surse. Mă întreb ce plus valoare au adus aceste detalii materialului jurnalistic. Publicul ar fi înțeles mai puțin subiectul dacă se punea punct după „urme de tortură”? Și mă mai întreb: dacă, Doamne ferește, ar fi fost vorba despre cineva apropiat jurnaliștilor, oare la fel se relata cu lux de amănunte despre seringi și urme de țigară? Nu încetez să repet – oamenii au demnitate și după moarte. Respectați-o. Admit că nu s-a dorit jubilarea pe senzațional, ci mai degrabă relatarea atrocității ca să se pună astfel presiune pe autorități să facă, în sfârșit, ceva. Dar, din păcate, s-a văzut, din nou, aproape inversul”, a precizat pentru Mediacritica Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă.
Și Codul civil prevede că „orice persoană fizică are dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională, la propria imagine, la respectarea vieții intime, familiale și private, la protecția datelor cu caracter personal, la respectarea memoriei și corpului său după deces, precum și la alte asemenea drepturi recunoscute de lege”. De asemenea, „persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum și cu privire la corpul său”.
CONEXIUNEA CU ALTE CAZURI ȘI INTERESUL PUBLIC
La scurt timp după relatarea decesului fetei, Ziarul de Gardă a publicat un alt articol, cu titlul: Fratele suspectului în omorul Anei-Maria, acuzat că ar fi omorât un copil de 10 luni. Instanța a condamnat-o pe mama copilului. „Eu de multe ori m-am rugat să iasă totul la iveală”, în care a oferit detalii despre acest caz, inclusiv date personale prin care poate fi identificată femeia, pe atunci minoră, chiar dacă mama acesteia a cerut să fie protejată identitatea fiicei sale. În text se spune despre faptul că fratele suspectului în omorul de la Orhei ar fi omorât un copil acum 14 ani, dar cazul ar fi fost mușamalizat, iar pentru deces a fost condamnată mama acestuia, care era minoră atunci.
Iar RISE Moldova a scris pe pagina sa de Facebook despre socrul suspectului, care ar fi avut conexiune cu un caz de viol.
Informațiile furnizate de cele două instituții de presă au fost preluate și de numeroase portaluri de știri, precum Protv.md și Agora.md; Realitatea.md, care a titrat: Casa ororilor din Telenești: Între pereții în care era chinuită Ana-Maria anterior fusese violată o fetiță de 10 ani; Telegraph.md: Noi detalii în cazul fetei din Orhei, găsită moartă. Socrul suspectului ar fi violat o minoră de 10 ani; Newsmaker.md: Detalii noi în cazul gravidei de la Orhei, găsită moartă. În casa suspectului a trăit o fetiță de 10 ani, care ar fi fost violată.
„În multe din știrile scrise la acest subiect am văzut o lipsă de respect față de demnitatea tinerei și o goană la cine primul află detalii, de dorit cât mai «exclusive». Competiția ar fi trebuit să se dea la cine primul găsește și le pune întrebări funcționarilor responsabili de combaterea violenței împotriva femeilor, mai ales că de curând avem o Agenție Națională de Prevenire și Combatere a Violenței Împotriva Femeilor și Violenței în Familie. Ce strategii aveți ca să nu ajungem la alte cazuri? N-am văzut răspuns la o asemenea întrebare”, a explicat Viorica Zaharia.
PREZUMȚIA NEVINOVĂȚIEI, NEGLIJATĂ
De asemenea, unele instituții de presă nu au respectat prezumția nevinovăției, calificându-l pe bănuit drept „maniacul” din Orhei, iar cazul în sine – „Caracal din Moldova”. Astfel au procedat bunăoară Unimedia.info: „Caracal din Moldova”: Ce spune fratele bărbatului suspectat de omorul Anei-Maria, tânăra însărcinată de la Orhei; Realitatea.md: „Maniacul” din Orhei ar fi fost violent cu soţia. Fratele lui ar fi pus arma la capul unor minori; Telex.md, care a preluat știrea de la Realitatea.md: „Maniacul” din Orhei și-ar fi amenințat familia cu toporul. Fratele lui ar fi pus arma la capul unor minori; Zn.md, care la fel a preluat știrea de la Realitatea.md: VIDEO Detalii noi în cazul fetei dispărute! Ce au găsit oamenii legii la „maniacul de la Orhei”.
Constituția Republicii Moldova garantează oricărei persoane acuzate de săvârșirea unui delict dreptul de a fi prezumată nevinovată până când vina acesteia va fi demonstrată în mod legal, în cursul unui proces judiciar. Și Legea cu privire la libertatea de exprimare stipulează că „orice persoană acuzată de săvârșirea unei infracţiuni sau contravenţii este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul respectă prezumția de nevinovăție şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile împotriva sa. În relatările despre investigații penale sau dosare examinate în instanțele de judecată, jurnaliștii vor utiliza un limbaj exact, pentru a nu dăuna participanților la proces”. La fel, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști spune că „orice persoană este considerată nevinovată până la pronunţarea în justiţie a vinovăţiei printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. (…) În text vom evita formulări care ar indica cu certitudine că suspectatul a săvârşit crima respectivă”.
Atunci când relatează despre o persoană vizată într-o anchetă penală, mass-media trebuie să opereze cu noțiuni precum „bănuit”, „învinuit”, „inculpat” sau „condamnat”.
Într-o analiză pentru Mediacritica, Daniel Goinic a explicat anterior de ce un presupus făptaș nu poate fi învinuit de presă până la pronunțarea unei decizii judecătorești și a oferit o recomandare mass-mediei: „Jurnaliștii trebuie să fie atenți totuși la conținutul și forma articolului elaborat. Interesul public reprezintă un criteriu esențial, iar articolul trebuie să contribuie la dezbaterea publică a acestei probleme. Atunci când difuzarea informațiilor este însoțită de comentarii părtinitoare, prejudiciabile sau necorespunzătoare, contribuția articolului lor la dezbaterea publică va fi una redusă sau, mai grav, va duce la o încălcare a drepturilor omului”.
Iar potrivit Cristinei Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, „pe parcursul ultimelor săptămâni, spațiul mediatic a fost marcat de mai multe «mostre» informaționale ce relevă grave abateri, nu doar deontologice, ci și legale – un amalgam de încălcări a dreptului la viață privată, a prezumției de nevinovăție, precum și sfidarea principiului respectului datorat persoanei decedate”.
„Este indubitabil că tragicul caz și, în general, incidentele de acest fel trezesc interesul public, presa având misiunea legitimă de a informa publicul cu privire la producerea acestor evenimente, dar și la evoluția procesului de investigare și constatare a infracțiunii. Totuși, obligația de a stabili «granițe» în furnizarea unor informații ce nu se încadrează în noțiunea de interes public nu trebuie să fie neglijată, indiferent de situație. Indiferent de informațiile preliminare care fundamentează percepția privind culpa unei persoane în comiterea unei infracțiuni, presa trebuie să-i respecte dreptul de a fi considerat nevinovat până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile”, a concluzionat Cristina Durnea pentru Mediacritica.
