Cazul directoarei Gimnaziului „Dumitru Roman” din satul Drochia, Natalia Manea, care a fost găsită strangulată în sala de sport a instituției de învățământ, pe data de 18 mai, a fost reflectat pe larg de presa din Republica Moldova. Unele instituții media au insistat pe detalii „exclusive” sau „cutremurătoare”, dar și pe speculații despre motivele decesului, chiar dacă pe caz a fost pornită o anchetă de către organele competente și nu există deocamdată constatări oficiale despre motivele decesului.
Portalul Canal5.md a publicat pe data de 20 mai o știre în format video și text, cu titlul „Exclusiv! O rudă a directoarei din Drochia, găsită fără suflare în instituția de învățământ, a oferit noi detalii pentru Canal 5: «Avea probleme, datorii…»”. Materialul citează direct rude și localnici de la care jurnaliștii încearcă să afle motivul tragediei, limitându-se la insinuări: „așa se spune în sat”, „așa se aude”. Într-un alt articol, același portal titrează: „«Toți s-au întors de la mine. Urgent, situația e critică». Noi detalii cutremurătoare în cazul directoarei din Drochia, găsită strangulată în sala sportivă a școlii”. Și de această dată, redacția face trimitere la anumite discuții din trecut, care ar insinua cu privire la motive.
Și Tvn.md a publicat la data de 20 mai un material video din localitatea unde s-a produs tragedia, citând localnici care spun că nu au de unde să cunoască despre motive: „VIDEO/ Un sat întreg o deplânge pe directoarea școlii care a fost găsită strangulată în sala sportivă. «A fost o femeie foarte bună»”.
Site-ul Stiri.md a scris pe 21 mai despre faptul că „în mediul online au apărut mai multe informații precum că Natalia Manea ar fi fost împinsă să recurgă la acest pas din cauza bullyingului”, încercând inclusiv să afle „dacă femeia a fost sau nu îndemnată să recurgă la acest pas”.
Codul deontologic conține prevederi cu referire la verificarea faptelor de către jurnaliști și informarea pe chestiuni de interes public. „Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viață privată şi demnitate al persoanelor, inclusiv al persoanelor decedate. Imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când dezvăluirea faptelor urmărește un interes public”, potrivit documentului.
Iar Ghidul de bune practici jurnalistice în reflectarea mediatică a suicidului recomandă presei să evite speculațiile și „senzaționalizarea” sinuciderii. „Prin materialele jurnalistice trebuie să le explicați oamenilor unde pot găsi ajutor în situații de viață care îi copleșesc. Subliniați faptul că sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obțin ajutor la timp”, punctează autorii ghidului.
Contactată de Mediacritica, suicidologa Liuba Ceban consideră că toți actorii media ar trebui să se autosesizeze și să fie implicați în postvenție (intervenția de după suicid). „Ca urmare a mai multor cazuri răsunătoare din ultima vreme, se evidențiază necesitatea de a înțelege că, dacă facem postvenție corect, prevenția este realizată în forma ei cea mai pură. Corectitudinea în relatarea acestui fenomen, cu accentele corecte, va ajuta la prevenirea unor tragedii viitoare. În schimb, nerespectarea principiilor corecte contribuie la problemă. Este bine cunoscut faptul că presa poate influența rata suicidului cu până la 30%. De aceea, este esențial ca presa să se autosesizeze și să evite senzaționalismul și mesajele care creează panică și frică. Este important să rămânem ancorați în realitate și să conștientizăm că rata suicidului în Republica Moldova este înaltă. Deși nu este în creștere, rămâne ridicată”, a precizat suicidologa.
Potrivit ei, detaliile unor astfel de cazuri nu vor fi niciodată cunoscute în totalitate, iar faptul că există multe speculații și comentarii în spațiul public, adesea sub formă de bârfe și zvonuri, în loc de mesaje și materiale profesioniste, este trist.
„Accentul pus pe cauze în spațiul public este, din păcate, o dovadă a ignoranței noastre, deoarece suicidul este un fenomen complex. Întotdeauna va avea mai multe cauze și o multitudine de factori interconectați într-un mod foarte complex și necunoscut, deoarece pleacă odată cu persoana decedată. Partea umană a mesajului lipsește. În loc să arătăm doliul și sprijinul pentru persoanele afectate, în loc să transmitem condoleanțe, jonglăm cu informații și interese dictate de politica editorială. Corect ar fi să punem accentul pe transmiterea condoleanțelor, pe eforturile de minimizare a efectelor negative ale tragediilor și pe prevenirea efectului de copiere, care poate persista pe termen lung. Mesajul ar trebui să fie concentrat pe empatie și compasiune. Suicidul nu este o soluție. Soluția pentru cei care se confruntă cu gânduri suicidare sau tentative de suicid este să caute ajutor, să se adreseze cuiva, să vorbească.”, a conchis Liuba Ceban.
