Un fenomen tot mai evident poate fi observat în mass-media din Republica Moldova. Unele instituții de presă preiau comunicate ale unor partide politice, fără să le marcheze corespunzător, creând astfel confuzia că ar fi produse jurnalistice proprii. Sunt preluate masiv atât titlurile, cât și imaginile care însoțesc comunicatele de presă ale partidelor politice.
Iată doar câteva exemple care vin să confirme situația.
La 28 octombrie, Realitatea.md publică știrea cu titlul: Grație Partidului „ȘOR”, în satul Dușmani a fost dat startul implementării proiectului privind iluminatul public. Știrea, însoțită de numele autorului, este de fapt o preluare a comunicatului de presă al Partidului Șor, având titlul: Echipa Partidului „ȘOR” continuă să aducă lumina pe străzile din satele Republicii Moldova. Singurul efort jurnalistic, în acest caz, este o modificare a titlului, excluderea unei fraze din text, precum și preluarea unor poze care însoțesc comunicatul.
La 5 noiembrie, Tv6.md publică articolul cu titlul: Protest în fața judecătoriei: Maia, nu lupta cu femeile! care de fapt este o preluare a comunicatului de presă al Partidului Șor. Autorul știrii face trimitere la sursă și preia o parte din fotografiile care însoțesc comunicatul.
La 6 noiembrie, site-ul Newsru.md publică știrea cu titlul: Ilan Șor: Ei vor să ne umilească și să ne distrugă poporul (Илан Шор: Они хотят унизить и уничтожить наш народ), o preluare a comunicatului Partidului Șor, cu mențiunea că autorul este Partidul Șor.
Din exemplele de mai sus, constatăm că știrile sunt publicate fie cu numele jurnalistului, fie cu mențiunea sursei, la rubrici precum „Politic” sau „Societate”. Nefiind articole marcate corespunzător, cititorul nu poate cunoaște dacă redacția are contract cu partidul politic de la care preia comunicatele de presă, dacă primește bani pentru acest serviciu sau dacă sunt preluate fără nicio remunerare.
Codul Deontologic precizează că „este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de publicitatea comercială, de subiectele realizate în scop publicitar, de publicitatea politică(electorală). Publicitatea comercială, subiectele realizate în scop publicitar, publicitatea politică (electorală) trebuie marcate distinct și prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu produsele jurnalistice”.
În plus, comunicatele de presă ale Partidului Șor sunt acuzatoare la adresa președintei Maia Sandu și a actualei guvernări și lipsește dreptul la replică, contrar normelor Codului Deontologic. „Instituția mass-media, în producerea și/sau difuzarea publicității comerciale, a subiectelor realizate în scop publicitar, a publicității politice (electorale), se ghidează de normele legale în vigoare și de normele prezentului Cod”, se arată în document.
În Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști este precizat faptul că „Vom respecta principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică pe subiectul materialului publicat. Astfel, vom oferi spaţiu pentru replică, de regulă pe aceeaşi pagină şi în dimensiuni proporţionale cu spaţiul alocat afirmaţiilor contestate”.
„Cel mai eficient instrument prin care putem observa acest fenomen rămâne monitorizarea periodică a presei. De exemplu, recentele monitorizări pentru platforma Media Radar a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) ne-au confirmat că există o problemă la acest capitol. Comunicatele de presă, fie ele de laudă la adresa partidului, fie ele acuzatoare în raport cu adversarii, sunt preluate masiv de unele instituții de presă. Și mai grav e că aceste texte preluate nu sunt marcate corespunzător, iar asta ne provoacă să ne punem un șir de întrebări cu referire la onestitatea și integritatea redacțiilor care preiau fidel aceste texte”, a spus Anastasia Nani, directoare adjunctă la CJI.
„NU AM AVUT LA CONSILIUL DE PRESĂ SESIZĂRI PRIVIND PUBLICITATEA NEMARCATĂ”
„În exemplele pe care mi le-ați arătat eu întrevăd semne de publicare a materialelor de publicitate politică nemarcată corespunzător, dar nu pot afirma asta atâta timp cât nu avem poziția redacțiilor. Nu pot decât să menționez că normele deontologice obligă jurnaliștii să plaseze conținutul publicat cu plată în spații delimitate special și marcate corespunzător. În plus, ar trebui să aibă grijă ca materialele comerciale să corespundă și ele Codului Deontologic, adică să nu conțină discurs de ură, atac la persoană acuzații fără replică etc.
Nu am avut la Consiliul de Presă sesizări privind publicitatea nemarcată și nici nu ne-am autosesizat. Ca să pornim examinarea unui astfel de caz, e nevoie să avem probe că o redacție a luat bani pentru publicarea unui anume text și nu a marcat corespunzător. Deocamdată, însă, nu dispunem de astfel de probe certe”, a declarat pentru Mediacritica Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova.
Potrivit specialistei în comunicare, Natalia Porubin, membră a Consiliului de Presă, din punct de vedere deontologic, preluarea comunicatelor implică anumite riscuri. „De exemplu, jurnaliștii riscă să publice informații incorecte în cazul în care nu fac un minim efort să verifice comunicatul transmis de o instituție. În unele cazuri, în comunicatele difuzate de anumite instituții poate fi încălcată prezumția nevinovăției sau pot să transpară detalii despre victimele violenței, inclusiv copii. Unele instituții de presă preiau comunicatele integral, uneori cu greșeli, iar alteori cu fraze manipulatorii, strecurate de comunicatori cu intenția de a promova instituția în cadrul căreia activează”, a explicat Natalia Porubin.
Membra Consiliului de Presă consideră că „în cazul partidelor politice, comunicatele devin și mai riscante pentru jurnaliștii care tind să își facă meseria corect și echidistant”. „Deseori partidele politice sunt interesate să arate cât sunt de eficiente sau să denigreze adversarii politici. Unele surse media, din lipsă de timp, pot prelua comunicatele, promovând astfel mesaje eronate sau care nu reflectă realitatea”, a precizat ea.
Potrivit Codului Deontologic, „este interzisă informația publicitară mascată, prezentarea informației publicitare fără marcaj sau prezentarea acesteia drept produs jurnalistic”. De asemenea, „jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația. Dreptul la replică este asigurat doar dacă persoana vizată face referiri la fapte concrete din produsul jurnalistic, replica are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzații împotriva unei terțe părți și este formulată în termeni decenți”.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști spune că „Vom marca clar publicitatea, în special cea politică – „Publicitate politică”, delimitând materialele editoriale de cele publicitare prin procedee grafice (chenar, rubrică, însemne speciale)”.
