Declarațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, făcute într-un podcast britanic de analiză politică, au fost urmate de o serie de materiale de presă și mesaje distribuite pe site-uri și canale de Telegram care au reinterpretat selectiv afirmațiile, transformând o opinie personală cu privire la un eveniment ipotetic într-o presupusă amenințare la adresa statalității.
Declarațiile recente ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, făcute în cadrul podcastului britanic „The Rest Is Politics” (realizat de Rory Stewart și Alastair Campbell), au generat pe unele site-uri cu politică editorială prorusă și pe canale de Telegram interpretări ce s-au îndepărtat semnificativ de contextul și sensul original al afirmațiilor.
În discuție, Maia Sandu a declarat că, „dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.”. Apoi a explicat: „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în acest sens. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”.
Texte publicate pe câteva site-uri au scos citatul din context. Un exemplu este cel apărut pe site-ul Gagauzinfo.md: „Președinta Moldovei este gata să lichideze Moldova” (în orig. «Президент Молдовы готова ликвидировать Молдову»). Titlul se bazează exclusiv pe fraza referitoare la votul personal al Maiei Sandu într-un scenariu ipotetic, fără a include precizarea esențială potrivit căreia nu există o majoritate care să susțină Unirea și că, în calitate de președintă, ea acționează în direcția integrării europene. Prin eliminarea contextului, cititorului i se sugerează o intenție politică imediată, care nu reiese din declarația originală. Totodată, în material este citat articolul 77 din Constituția Republicii Moldova, care prevede rolul președintelui ca garant al suveranității. Totuși, textul nu explică diferența dintre exprimarea unei opinii ipotetice și exercitarea atribuțiilor constituționale, sugerând implicit că simpla declarație ar constitui o încălcare a Constituției.
Un alt exemplu este materialul publicat pe site-ul KP.ru, intitulat „«Aș vota pentru»: Sandu nu este împotriva lichidării Moldovei pentru unirea cu România” (în orig. «„Я бы проголосовала за”: Санду не прочь ликвидировать Молдавию ради объединения с Румынией»). Expresia „lichidarea Moldovei” nu apare în interviu și reprezintă o interpretare editorială, care depășește cadrul informativ și sugerează o acțiune ostilă față de stat.
Și materialul publicat pe platforma Dzen.ru, cu titlul „«Haideți să lichidăm Moldova»: Maia Sandu a propus deschis să predea țara românilor” (în orig. «„Давайте ликвидируем Молдавию”: Майя Санду открыто предложила сдать страну румынам») este construit în aceeași cheie. Titlul atribuie președintei un îndemn explicit la „lichidarea” statului. De asemenea, în conținutul articolului sunt introduse calificative precum „așa-numita președintă” sau „rusofobă”.
Iar pe site-ul Tiraspol-news.ru, citatele din interviu sunt urmate de comentarii de tipul: „Imaginați-vă ca liderul oricărui stat să declare public, în fața jurnaliștilor străini, că este gata să-și desființeze propria țară”. Astfel de formulări nu mai fac o delimitare între fapte și opinii.
Narțiunile au fost distribuite pe mai multe canale de Telegram precum Salutmd, Vostalep sau Гений Карпат.
