Extremismul nu se instalează peste noapte. El este precedat de ani de zile de mesaje repetitive, campanii de dezinformare și tolerarea discursului de ură în spațiul public. În ediția din februarie a Podcastului cuMINTE, sociologa Tatiana Cojocari a vorbit despre mecanismele prin care societatea ajunge să normalizeze retorica extremistă și despre rolul cetățenilor în contracararea acestui fenomen.
Întrebată dacă în Republica Moldova există extremism orchestrat, sociologa a răspuns tranșant: „Cred că da și, din păcate pentru noi, cred că vine din partea anumitor lideri politici”. Ea a făcut referire la campaniile de dezinformare și la retorica asociată unor formațiuni politice: „Acolo a existat și ceea ce se numește în literatura de specialitate character assassination, dar și discurs de ură la adresa comunității LGBT”. În opinia sa, problema este agravată de faptul că societatea nu reacționează suficient și nu penalizează astfel de cazuri.
Un alt exemplu invocat este schimbarea atitudinii față de NATO, cu doar circa 25–30% dintre cetățeni care ar susține aderarea. „Pe parcurs, Federația Rusă a început să aibă o poziție din ce în ce mai nocivă față de NATO. (…) Republica Moldova a preluat discursul fără să se gândească la consecințe”, a explicat Tatiana Cojocari, descriind procesul drept „o picătură chinezească, mesaje care curg”.
Un efect direct al radicalizării este autocenzura. „Altora le este frică să-și expună opinia de teamă să nu supere (…) și intervine această autocenzură”, a spus experta. Această teamă poate explica și discrepanțele dintre sondaje și rezultatele electorale: „Parcă sondajele arată una, dar, când vin rezultatele – ceva se întâmplă”.
În același timp, radicalizarea afectează coeziunea socială, inclusiv pe criterii lingvistice și identitare. „Ne-am consumat resursele în toți acești ani de zile, ca să mai știm cum să gestionăm o discuție civilizată cu cineva care are alte opinii”, a punctat Tatiana Cojocari.
Pentru a ilustra riscurile radicalizării online, Tatiana Cojocari a invocat fenomenul „incel” (al celibatarilor involuntari), comunități virtuale care promovează ura față de femei. „Pare totul în regulă până în momentul în care se întâmplă crime (…) pentru că se creează, se alimentează ura”, a explicat ea.
CE ÎNSEAMNĂ „PENALIZAREA” DISCURSULUI EXTREMIST
În spațiul public se vorbește frecvent despre necesitatea „penalizării” discursului extremist. Sociologa a explicat că acest lucru nu înseamnă automat sancțiuni penale. „Penalizarea nu înseamnă să arestăm și să punem cătușe (…). Asta până la urmă e treaba statului. Noi ca societate nu trebuie să promovăm, să distribuim un asemenea mesaj, trebuie să semnalăm că nu este în regulă. Astăzi [cineva, n.r.] vorbește așa despre grupul despre care tu ai antipatii, mâine o să vorbească așa despre tine. Este o sabie cu două tăișuri”, a explicat invitata.
„Penalizarea înseamnă că tu practic nu permiți ca un asemenea discurs să existe și să fie normalizat (…). Trebuie să semnalăm că nu este în regulă”, a conchis Tatiana Cojocari.
