Spațiul media și informațional al Republicii Moldova, ca de altfel și cel global, e inundat zilnic cu informații false și de propagandă, în contextul unui război hibrid tot mai vizibil. Vulnerabilitatea în fața manipulării nu mai este o problemă abstractă, nu se rezumă doar la știri false care au un impact minor, sporadic sau individual, ci a devenit o amenințare reală și directă la adresa securității naționale și a stabilității democratice.
În acest context e important să înțelegem: De ce o politică națională de alfabetizare informațională și media este vitală pentru Moldova?
Alegerile prezidențiale și referendumul cu privire la integrarea europeană de anul trecut, urmate de alegerile parlamentare din acest an au demonstrat încă o dată cât de expusă este Moldova și cât de grave pot fi consecințele și riscurile într-o societate care este vulnerabilă în fața propagandei, manipulării, dezinformării și a știrilor false. Recentele discursuri ale Președintei Maia Sandu din Parlamentul European și de la inaugurarea noului Parlament din Moldova au reiterat cât de importantă este o societate rezilientă la dezinformare, subliniind că „reziliența unei democrații nu se măsoară doar prin forța instituțiilor sau a cadrului legal, ci și prin capacitatea oamenilor de a recunoaște minciuna, de a respinge manipularea și de a rămâne uniți în jurul adevărului”.
Astăzi, oamenii se informează tot mai mult din postări de pe diverse rețele sociale, iar acestea abundă în videouri și postări manipulative și cu narațiuni false, care le influențează opțiunea de vot sau chiar decizia cu cine să voteze. Dacă marea majoritate a populației ar avea abilitățile necesare de analiză și verificare a informației, un grad înalt de gândire critică, aceste falsuri și manipulări ar avea un impact mai puțin semnificativ. Din păcate, datele statistice confirmă aceste vulnerabilități.
Unul dintre recentele studii la nivel național, ce și-a propus evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova, arată că sursa de informare zilnică a cetățenilor sunt rețelele de socializare (64%), urmate de televiziunea clasică (41%), iar neîncrederea generală în presă este o problemă majoră, 55% dintre respondenți declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă media. Rețelele de socializare sunt considerate principala sursă de dezinformare de către 70% dintre respondenți, iar 73% declară că întâlnesc falsuri cel puțin o dată pe săptămână. Deși 96% consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri, iar 59% se simt personal capabili să identifice un fals, 70% cred că pentru restul populației acest lucru este dificil. Cu toate acestea, 44% dintre oameni nu știu unde ar putea raporta un fals, iar peste o treime (36%) nu fac niciun pas pentru a verifica informațiile.
Alt studiu recent de evaluare a alfabetizării informaționale și media al tinerilor arată că ei utilizează masiv aplicații precum ChatGPT pentru că „economisesc timp”, dar au și efecte negative asupra gândirii lor critice. 89% dintre tineri comunică zilnic pe rețelele sociale, iar sursa lor de informare cel mai des e TikTok (26%), Instagram (14%) și site-urile de știri (13%).
Dezinformarea, manipularea și știrile false mai ales în domeniul online sunt o pandemie de care nu cred că vom scăpa curând, ba din contra, aceasta va suferi diferite mutații, exact ca recentul și din păcate încă actualul COVID, iar fiecare copil sau adult care are un telefon și acces la Internet este expus acestei pandemii informaționale. Similar, o metodă eficientă ar fi „vaccinarea” cetățenilor prin educarea acestora și crearea oportunităților de a-și dezvolta protecția și imunitatea la aceste informații maligne, prioritare fiind grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în etate sau cele vorbitoare de rusă, care sunt mai expuse propagandei rusești.
Fără o populație educată și critică, cu un grad înalt de imunitate împotriva acestor falsuri și manipulări, toate eforturile de combatere a dezinformării vor fi o bătălie perpetuă și epuizantă. O politică națională de alfabetizare informațională este acea cale eficientă de a construi reziliență la nivel de societate, formată din cetățenii care nu sunt ținte pasive, dar filtre active, capabile să deosebească informația de manipulare și să distingă adevărul de fals.
Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM) – 2024-2026, elaborat cu suportul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și aprobat de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii în mai 2024, a fost un prim pas în această direcție. Obiectivul principal urmărește „creșterea nivelului de gândire critică a cetățenilor”. Prin implicarea atât a Ministerului Educației și Cercetării, cât și a Ministerului Culturii, acest plan și-a propus ca alfabetizarea media să fie dezvoltată nu doar prin educația formală (în cadrul instituțiilor de învățământ), dar și prin educația non-formală (în afara sistemului de învățământ formal).
Totuși, acțiunile din acest plan sunt insuficiente pentru a răspunde tuturor necesităților și provocărilor și pentru a avea o acoperire națională semnificativă, deoarece a fost semnat și momentan coordonat doar de cele două ministere. Acest plan însă ar putea fi dezvoltat în scurt timp într-o politică și strategie națională, cu obiective mai ambițioase și activități noi și multilaterale. E necesară extinderea listei instituțiilor și partenerilor implicați în eforturile de alfabetizare informațională, media și digitală, căci și alte instituții de stat și ministere au domenii de activitate și infrastructuri prin care ar putea contribui la creșterea gradului de alfabetizare informațională și digitală a beneficiarilor, dar și a funcționarilor săi. O strategie la nivel național ar oferi un cadru comun pentru o colaborare intersectorială strategică, care ar aduce la aceeași masă toate instituțiile de stat relevante, dar și societatea civilă, sectorul privat și mass-media publică și independentă și ar asigura finanțare, sustenabilitate, standarde de calitate și o monitorizare clară a progresului.
Analizând experiența altor țări, observăm că cele mai de succes strategii sunt cele pe termen lung, integrate și susținute de la cel mai înalt nivel. Spre exemplu, Finlanda excelează în combaterea dezinformării la nivel global și are o strategie națională profund înrădăcinată în educație. Alfabetizarea media nu este doar o materie opțională, ci o competență transversală integrată în întreaga programă școlară, începând de la grădiniță și continuând până la educația adulților. Elevii finlandezi învață să analizeze, să interpreteze și să evalueze critic informații din diverse formate (text, imagine, video, social media) ca parte a disciplinelor de bază, precum istoria, matematica sau arta. Strategia națională de alfabetizare media implică o colaborare activă între instituții de stat, ONG-uri, biblioteci și mass-media etc. Este un efort național comun, cu obiectivul declarat de a consolida o democrație funcțională și o gândire critică activă. Astfel, succesul unei politici naționale depinde de voința politică, colaborarea intersectorială și investiția pe termen lung.
Atât Uniunea Europeană, cât și organizații precum UNESCO promovează activ politicile naționale de alfabetizare media, oferă ghiduri pentru statele membre, tratând alfabetizarea media, informațională și digitală ca pe un concept unitar, esențial pentru participarea civică. La rândul său, UE solicită statelor membre să raporteze progresele în aceste domenii și finanțează proiecte de alfabetizare media, iar Moldova speră să se alăture cât de curând statelor membre UE. Parcursul de aderare la Uniunea Europeană nu este doar despre armonizarea legislației economice sau judiciare, ci este și despre alinierea la valorile europene, iar UE pune un accent amplu pe combaterea dezinformării și pe promovarea competențelor digitale și media.
Existența unei politici naționale coerente ar demonstra angajamentul Republicii Moldova de a construi o societate rezilientă, capabilă să apere spațiul informațional european comun. Este un semnal de maturitate politică și un argument puternic în procesul de negociere.
Angela Vacaru, cercetătoare în domeniul alfabetizării informaționale și media
Comentariul a fost elaborat în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
