În luna septembrie, pe TikTok au continuat să circule intens mesaje manipulative și falsuri legate de situația politică și socială din Republica Moldova. Acestea au fost răspândite atât de canale anonime, cât și de bloggeri cunoscuți pentru viziunile lor pro-Kremlin, fiind amplificate printr-o rețea de conturi și pagini cu audiențe mari.
- Principalele narațiuni s-au concentrat pe teme precum atragerea Moldovei în război, „colonizarea” țării prin intermediul procesului de integrare europeană și speculații despre prețurile la resursele energetice, cu scopul de a induce în continuare panică, de a submina sprijinul pentru autoritățile proeuropene și de a influența alegătorii în perioada campaniei electorale.
- Strategia generală urmărește discreditarea opțiunii europene și consolidarea dependenței de Rusia, prin prezentarea Bruxelles-ului drept un actor exploatator, a Occidentului ca sursă de pericole și a Moscovei drept alternativă salvatoare.
- În afara a 10 conturi de TikTok ale politicienilor implicați în campania electorală, cele 38 de conturi monitorizate — ale unor surse media, influenceri și pagini anonime — au acumulat peste 62,7 milioane de vizualizări în perioada 29 august – 21 septembrie.
- CE CANALE AM URMĂRIT
Analizăm în continuare cele mai proeminente narațiuni prezente în conținutul difuzat de canalele monitorizate:
- Implicarea Republicii Moldova în război
Narațiunea despre implicarea Republicii Moldova într-un război a fost intens promovată în luna septembrie pe TikTok, atingând apogeul odată cu publicarea unui fals direct la Kremlin.
De-a lungul timpului, tema a fost exploatată de diverse pagini false și bloggeri, mulți dintre ei asociați cu politicianul Ilan Șor. De asemenea, unii politicieni alimentează indirect aceste speculații prin discursuri despre „necesitatea păstrării neutralității și păcii”, consolidând astfel mesajele propagandistice.
Începând cu 22 septembrie, Ion Ripa, cunoscut online sub pseudonimul King Kong, a publicat mai multe videoclipuri în care susține că Republica Moldova ar putea fi implicată într-un conflict militar în regiunea transnistreană. El afirmă că România ar fi pregătită să atace Tiraspolul, sugerând că Bucureștiul și Chișinăul ar fi desfășurat exerciții militare comune în acest scop. La o zi distanță, într-un alt videoclip care a adunat peste 65.000 de vizualizări, Ripa revine asupra subiectului, declarând că parlamentul Ucrainei ar fi aprobat o lege ce permite desfășurarea de trupe pe teritoriul altor state, insinuând că armata ucraineană ar putea interveni în Transnistria.
O altă sursă de propagandă este Kristina Grăiește, bloggeră cunoscută pentru distribuirea de falsuri și mesaje pro-Kremlin. Ea a sugerat că Ucraina ar plănui un atac asupra regiunii transnistrene în primăvara anului 2026, făcând trimitere la un text care, potrivit ei, ar fi fost publicat de către un portal ucrainean de știri. În același video, bloggera acuză Republica Moldova, Franța și Marea Britanie de „sabotarea păcii” și afirmă că „toate tratatele semnate la Paris, convorbirile secrete cu serviciile britanice MI6 și exercițiile strategice comune reprezintă pericole directe la adresa păcii Moldovei”. Potrivit ei, Maia Sandu și Volodimir Zelenski ar acționa la ordinul Franței și Marii Britanii.
Despre același presupus articol vorbește și bloggerul Сергей Молдова, care, deși precizează că „nu știe cât de corectă este informația”, descrie în detaliu un scenariu apocaliptic, amplificând percepția de pericol iminent. Scopul acestui videoclip pare să fie crearea panicii și propagarea „mitului războiului”, prin insinuări și prezentarea unor zvonuri drept posibilități reale.
La câteva zile după prima postare, Sergiu revine asupra subiectului, încercând din nou să infiltreze această narațiune în spațiul public. El afirmă că „cineva își dorește să renască acest conflict”, sugerând că apariția tot mai frecventă a unor informații pe această temă nu este întâmplătoare. În plus, potrivit lui, în spatele conflictului ar sta „cineva mai sus decât PAS”, adică statele occidentale.
O altă narațiune legată de atragerea Moldovei în război implică relația țării cu Uniunea Europeană și faptul că aderarea ar veni cu condiția ajutorului oferit Ucrainei în război. Într-un discurs al lui Igor Dodon, distribuit de canalul anonim @alexei_ciobanu, se afirmă că UE nu vrea să ne primească fără să ajutăm Ucraina în război și că nu ar mai fi suficient să primim refugiați, iar Maia Sandu să facă declarații antiruse, căci, acum, condiția va fi să luptăm alături de Ucraina. Sursa mai susține că parcursul european al Georgiei a fost blocat pentru că țara a refuzat să se implice în război. În susținerea narațiunii care incriminează Europa pentru atragerea Moldovei în război vine și o secvență a unei emisiuni publicate pe @morari.live, în care invitatul explică că războiul este o sperietoare electorală, dar că cei care de fapt discută deschis despre trimiterea de trupe în Ucraina sunt anume liderii europeni. Frecvente sunt și postările în care vorbitorii se întreabă de ce avem nevoie de aatât de mult echipament militar. Într-un video publicat de canalul anonim @fantastic10007, sursa își pune aceeași întrebare și face un apel disperat către poporul moldovean să se opună „răului”, descriind forțele politice ca fiind o „satană în fustă”, care vrea să distrugă Moldova.
2. Integrarea europeană și „colonizarea” Moldovei
O altă direcție a propagandei de pe TikTok vizează subminarea parcursului european al Republicii Moldova, prin tehnici manipulative care variază de la denigrarea imaginii UE până la promovarea falsei narațiuni că Bruxelles-ul nu ar fi interesat de integrarea țării. O tactică des întâlnită este citarea trunchiată sau falsificarea articolelor din presa europeană. Spre exemplu, la începutul lui septembrie, mai mulți bloggeri au pretins că citează un articol Euronews, dar au reprodus texte inventate pentru a dezinforma.
Bloggerul Влад Арсенюк a folosit titlul și coperta articolului real, dar a adăugat sub ele un text fals, sugerând că UE vrea să folosească Moldova într-un conflict militar, fără intenția de a o accepta în bloc. Tot el citează și un articol apărut în publicația Telepolis, cunoscută în Germania pentru poziții pro-Moscova.
Contul lui Пётр ON LINE a prezentat aderarea drept o „înșelătorie”, un „morcov european” menit să controleze țara. El a afirmat că, dacă Moldova ar deveni stat membru, Occidentul ar pierde un „levier de presiune” (în orig., рычаг давления) asupra Chișinăului. Pentru a-și întări mesajele, Пётр alimentează frica de război, susținând că partenerii externi vor „să arunce Moldova în focul acțiunilor militare”.
Pagina Vek Absurda, care și-a reluat activitatea înaintea alegerilor, a postat un videoclip în care liderii Uniunii Europene sunt denigrați pe baza înfățișării lor. Ulterior, un pretins comentator politic dezvoltă teorii ale conspirației, susținând că în spatele conducătorilor UE ar opera structuri secrete.
O narațiune populară este și faptul că Uniunea Europeană exploatează Moldova și că țara s-ar transforma într-o colonie a UE. Un analist politic comentează în cadrul unui interviu că Europa folosește cetățenii moldoveni ca forță de muncă ieftină. El mai sugerează că Moldova este tratată ca o „colonie” de către Uniunea Europeană și este obligată să facă concesii în schimbul împrumuturilor și finanțărilor. Mai susține că Moldova își pierde suveranitatea și este forțată să cedeze active strategice, cum ar fi portul Giurgiulești și calea ferată, pentru a-și plăti datoriile.
Un alt analist politic susține în cadrul unei emisiuni publicate de @TV6 că liderii europeni o folosesc pe Maia Sandu pentru propriul lor PR intern, iar faptul că o primesc cu fast în capitalele europene este o modalitate de a arăta cetățenilor lor că au succes în a scoate o țară de sub influența Rusiei, mai ales după „pierderea” Ucrainei și Georgiei. Un mesaj recurent susține că procesul de aderare al Republicii Moldova la UE depinde integral de evoluțiile din Ucraina, fiind vehiculată ideea că Bruxelles-ul nu are un interes autentic pentru Moldova decât dacă aceasta este asociată, la „pachet”, cu Ucraina. Într-un videoclip pdistribuit de @latebuimistru2.0, vloggerul Dumitru Buimistr tratează această legătură ca fiind dezavantajoasă, deoarece procesul de aderare al Ucrainei întâmpină opoziție din partea anumitor state membre. El critică faptul că Moldova este asociată cu Ucraina, o țară care are conflicte istorice și politice cu statele vecine.
3. Europa e în criză
Pentru a convinge publicul că opțiunea europeană ar una problematică pentru viitorul Republicii Moldova, canalele de TikTok monitorizate au publicat știri și opinii despre crizele din Europa și condițiile de viață, care nu ar fi atât de bune pe cât ne așteptăm. O știre publicată de @TV6 ne prezintă date colectate de pe platforma Eurostat pentru a demonstra că în Europa, de fapt, se trăiește rău. Se face referire la țări ca Bulgaria, Slovacia și România. Cea din urmă este menționată în mod specific ca având o pondere ridicată a populației afectate de aceste probleme.
Franța și Germania sunt alte două ținte ale comentatorilor care oferă exemple de crize și instabilitate în Europa. Un cetățean prezent la un eveniment public face apel la problemele economice din Franța și la faptul că „vremurile rele” au ajuns deja acolo. El mai menționează că atât Franța, cât și Germania, au nevoie de reforme ale sistemului de pensii, ceea ce, în opinia sa, este o dovadă a situației precare în care se află aceste țări. Într-o știre publicată de @primulinmoldova ni se spune că partidul de guvernământ s-a bazat exclusiv pe partenerii externi în cei patru ani de mandat, dar că susținătorii occidentali ai PAS au început să aibă propriile probleme acasă, ceea ce ar putea afecta situația din Moldova. Sunt prezentate imagini cu proteste masive din orașe franceze, adăugându-se că ratingul președintelui francez, prezentat ca „prietenul lui Sandu”, ar fi scăzut sub 20% din cauza problemelor economice.
Iat într-un editorial video, Natalia Morari critică elita politică europeană, despre care spune că, prin comportament, mentalitate, chiar și prin discurs se aseamănă cu Maia Sandu, adică „zero competență, zero bun simț, ambiție, aroganță, ipocrizie, lozinci peste lozinci și o mare, mare doză de cinism și minciună”. Ea mai spune că Republica Moldova va rămâne „singură”, cu o „economie distrusă” și „perspective nule de a renaște” din cauza promisiunilor neîndeplinite și a lipsei de sprijin real, în contextul în care partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult teren în UE, ceea ce ar putea duce la blocarea extinderii Uniunii Europene și, prin urmare, la îngroparea „pseudovisului moldovenesc despre pomana europeană”.
4. Rolul diasporei vestice
Narațiunea privind fraudarea alegerilor a continuat să circule și pe durata campaniei electorale, însă accentul s-a deplasat către presupusele fraude care ar urma să aibă loc în secțiile de votare deschise în statele membre ale UE. Într-un discurs publicat de @gagauzmoldova, Ilan Șor menționează că pregătește surprize pentru secțiile de vot de peste hotare, unde atenția ar trebuie să fie sporită, spune el. „Este foarte important pentru noi să calculăm corect ce se va întâmpla la secțiile din Occident, pentru că știm că acolo vor fi fraude, așa cum am văzut la referendum. Trebuie să controlăm strict activitatea secțiilor de votare. Le pregătim autorităților surprize, control, monitorizare și multe altele.”
Am identificat același mesaj și în postări ale canalelor anonime. Bunăoară @fantastic10007 a publicat un videoclip în care un cetățean subliniază importanța de a mobiliza observatori la secțiile de votare, în special în Italia și România, unde susține că se pot aduce sute de mii de voturi.
Într-un editorial cu peste 370.000 de vizualizări, Gheorghe Gonța sugerează că actuala guvernare nu și-ar dori ca diaspora să revină acasă, deoarece acest lucru ar pune presiune pe sistemul național. Potrivit vorbitorului, singurul lucru pe care guvernarea îl dorește de la diasporă este ca aceștia să rămână plecați și să trimită bani, dar să vină să voteze. „Voi, frații din afara țării, observați cât de dulce se discută cu voi la întâlnirile electorale? Remarcați ce festivaluri dulci vi se fac în luna august? Chiar credeți că astea se organizează cu scopul de a vă tenta cumva să reveniți la baștină? Asta se face strict electoral. Absolut electoral.”
5. Igor Dodon și „planul georgian”
Stagnarea parcursului european al Republicii Moldova este promovată subtil și de unii politicieni. De exemplu, Igor Dodon a comparat situația de la Chișinău cu cea din Georgia, prezentând ulterior evoluția politică de la Tbilisi drept un model de succes.
Liderul socialiștilor o aseamănă pe Maia Sandu cu fostul președinte georgian Mikheil Saakașvili, afirmând că ambii „s-au acoperit cu steagul european” pentru a instaura regimuri autoritare cu sprijinul „curatorilor de la Bruxelles”. Într-un alt video, publicat peste 6 zile, Dodon susține că, după oprirea integrării Georgiei în UE, politicienii georgieni au atras investiții masive din China, care ar fi în continuă creștere. Aceste mesaje devin și mai relevante în contextul proiectului de lege privind „agenții străini”, înregistrat anterior în Parlamentul de la Chișinău. O inițiativă similară a blocat anterior procesul de integrare europeană a Georgiei. Prin această retorică, Igor Dodon normalizează ideea stagnării integrării europene.
O direcție asemănătoare are și Victoria Furtună, asociată cu oligarhul fugar Ilan Șor, care menționează că are drept scop „distrugerea ONG-urilor străine”. Tot ONG, potrivit politicienei, este și societatea LGBTQI+.
6. Resursele energetice
Unul dintre subiectele centrale ale campaniei a fost prețul resurselor energetice, folosit pentru a alimenta nostalgia față de gazul rusesc.
La începutul anului 2025, după ce Ucraina a refuzat să semneze un nou acord de tranzit, Gazprom a sistat livrările către Transnistria, deși contractual acestea trebuiau să continue și puteau fi redirecționate prin alte rute, precum TurkStream. Regiunea transnistreană a intrat atunci într-o criză energetică, adesea fiind nevoită să furnizeze electricitate doar câteva ore pe zi. Chișinăul nu a avut întreruperi, dar a început să cumpere energie electrică mai scumpă de pe piața europeană, cu sprijin financiar oferit de UE. Transnistria a respins ajutorul european și, ulterior, a început să primească gaze printr-o companie ungară, cu plățile gestionate de o firmă din Dubai.
La câteva luni distanță și în plină campanie electorală, Igor Dodon are o altă explicație pentru creșterea tarifelor la energia electrică. El susține că majorările sunt cauzate de faptul că „Maia Sandu vrea și s-a alăturat tuturor sancțiunilor împotriva Rusiei”.
Și Kristina Graiește preia această ideea, afirmând că scumpirea gazului este rezultatul „politicii iresponsabile și cinice a Chișinăului”. Ea propune ca premierul Dorin Recean să meargă la Moscova pentru a negocia un preț mai avantajos. Ulterior, bloggera insinuează că subiectul crizei energetice ar fi fost „transformat în afacere”, iar „poporul este sacrificat”.
Nina Dimoglo, la fel, nu a trecut cu vederea această narațiune. Ea spune că Republica Moldova ar cumpăra, de fapt, tot gaz rusesc. Această idee este des vehiculată de mai mulți politicieni de la Chișinău, precum Igor Dodon, Irina Vlah, Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo sau Marian Lupu. În replică, Sergiu Tofilat, politician și expert în energetică, menționează că afirmația este falsă și că doar câteva state din Uniunea Europeană mai achiziționează gaz de la Moscova, în cantități mult mai mici.
Dimoglo mai afirmă că Moldova ar refuza livrările directe de gaz rusesc – o altă informație falsă. În realitate, Kremlinul a folosit gazul ca instrument de șantaj energetic și a redus unilateral livrările în 2021 și 2022, direcționându-le exclusiv către regiunea transnistreană.
Gabriel Călin reia această narațiune și afirmă că, odată ajuns în Parlament, va vota legea energiei, care – potrivit lui – ar prevedea procurarea energiei la cel mai mic preț, indiferent de țara de origine. În esență, bloggerul sugerează indirect necesitatea revenirii Republicii Moldova în zona de influență a Federației Ruse. Și candidatul Vasile Tarlev, asociat cu Federația Rusă, atinge subiectul prețurilor la energia electrică. El promite că, sub conducerea sa, în cel mult o lună, tariful la gaz va scădea la 5 – 7 lei.
Monitorizarea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate în analiză aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.
Accesul la instrumentul de monitorizare a TikTok a fost oferit în cadrul proiectului „ProElect – Promovarea responsabilității în procesele electorale din Parteneriatul Estic prin sporirea participării și capacității actorilor civici” implementat de Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene cu suportul financiar al Uniunii Europene și Equal Rights & Independent Media (ERIM).
